Răsărita din Argentina pentru imperiul milionarului Jhashi apasă prețurile la floarea-soarelui

Piața semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova începe să resimtă presiunea unei oferte externe mai ieftine, în pofida unei ușoare creșteri recente a prețurilor interne, susține economistul Iurie Rija. În următoarele zile în Portul Giurgiulești ar urma să acosteze o navă cu semințe de floarea-soarelui din Argentina, MV MICHALIS SAN. Materia primă este destinată companiei Dabube OIl, controlată de milionarul Vaja Jhashi.

Potrivit acestuia, reperul din Portul Constanța indică un nivel de aproximativ 616 dolari pe tonă, în timp ce pe piața internă din Drochia se discută deja un preț de circa 10,60 lei/kg, în creștere față de 10,35 lei/kg anterior. La cursul actual de 17,1241 lei/USD, echivalentul teoretic al reperului extern ar fi de circa 10,55 lei/kg brut, înainte de costuri logistice și marje comerciale.

„Nivelul de 10,60 lei/kg în nordul Moldovei reflectă o piață care încearcă să țină pasul cu paritatea externă, dar care începe să simtă presiunea ofertei”, explică Rija.

Economistul atrage atenția asupra intrării în regiune a navei MV MICHALIS SAN din Argentina, care transportă 27.500 de tone la un preț de 552 USD/t CIF, adică cu transportul și asigurarea incluse. Convertit la cursul actual, acest nivel echivalează cu aproximativ 9,45 lei/kg cost teoretic brut.

Diferența de peste 60 USD/t față de reperul din Constanța indică o presiune clară pe piață. „Într-o piață unde marja este calculată la fiecare 10–15 bani pe kilogram, un asemenea discount este semnificativ”, subliniază Rija.

Expertul consideră că apariția acestei surse alternative mai ieftine explică mișcările actuale de preț și ar putea influența ofertele viitoare. Dacă lotul argentinian devine un reper comercial pentru procesatori, următoarele achiziții interne ar putea reveni sub pragul de 10,50 lei/kg, mai ales în scenariul unei slăbiri continue a dolarului.

Pe termen scurt, diferența dintre 10,35 lei/kg și 10,60 lei/kg este favorabilă fermierilor din nordul țării. Totuși, Rija avertizează că piața nu scade din panică, ci se ajustează la un nou nivel de cost.

„Corabia din Argentina nu aduce doar 27.500 de tone de marfă, ci un nou etalon de preț pentru regiunea Dunării și implicit pentru Republica Moldova”, a concluzionat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorelui #preturi #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie