Dorin Junghietu a discutat la Washington cu Carlyle tranzacția privind activele Lukoil

24 Feb. 2026, 15:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
24 Feb. 2026, 15:10 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a avut la Washington o întrevedere cu reprezentanții Carlyle Group, fond de investiții care gestionează la nivel global active de peste 400 de miliarde de dolari SUA și are în portofoliu inclusiv active de petrol și gaze în Europa.

Discuțiile s-au axat pe tranzacția prin care Carlyle urmează să preia activele Lukoil International GmbH (LIG) din regiune și pe planurile de dezvoltare ulterioară a acestora. Ministrul a reiterat poziția Guvernului Republicii Moldova, care salută intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate. Totodată, oficialul a precizat că autoritățile de la Chișinău urmăresc îndeaproape procesul de aprobare a tranzacției de către Biroul OFAC al Trezoreriei Statelor Unite.

În cadrul aceleiași vizite, ministrul a avut întrevederi și cu managementul Grupul Băncii Mondiale, cu care a discutat despre progresele și provocările proiectelor energetice finanțate în Republica Moldova, inclusiv Linia Independenței Energetice Vulcănești–Chișinău, proiectul de construcție a unei capacități de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz de 55 MW, precum și opțiunile de finanțare și implementare a unei noi centrale de cogenerare pe gaz, cu o capacitate de 250 MW electric și 180 MW termic.

Anterior Junghietu a declarat că Guvernul Republicii Moldova nu este interesat să cumpere rețeaua de benzinării „Lukoil-Moldova”, însă a preluat terminalul petrolier de la aeroport, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.