UE pregătește o revoluție energetică! Taxe mai mici la electricitate, taxe mai mari pentru gaz

Comisia Europeană intenționează să reducă taxele aplicate energiei curate și să accelereze instalarea contoarelor inteligente în toate statele membre, în cadrul unui nou pachet de măsuri destinat diminuării facturilor la electricitate și reducerii dependenței de combustibilii fosili importați.

Potrivit unui proiect de document consultat de Bloomberg, Executivul european urmează să prezinte în luna iulie un nou regulament care va introduce obiective obligatorii privind implementarea contoarelor inteligente și modificări fiscale menite să stimuleze dezvoltarea energiei regenerabile.

Inițiativa face parte din strategia Uniunii Europene de a înlocui treptat petrolul și gazele naturale cu surse proprii de energie regenerabilă. Deși statele europene au extins semnificativ capacitățile de producere a energiei eoliene și solare, combustibilii fosili importați continuă să reprezinte aproximativ 57% din consumul energetic al blocului comunitar.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, majorarea prețurilor la energie pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al conflictului cu Iranul generează costuri suplimentare de import pentru Europa de aproximativ 500 de milioane de euro pe zi.

Pentru a accelera tranziția energetică, Bruxelles-ul intenționează să propună ca nivelul minim al accizelor aplicate energiei electrice să fie mai redus decât cel aplicat gazelor naturale. De asemenea, sunt prevăzute reduceri țintite ale taxării electricității pentru industriile mari consumatoare de energie, care avertizează de mai mult timp că facturile ridicate le afectează competitivitatea și capacitatea de a investi în Europa.

Un alt obiectiv al planului este extinderea utilizării contoarelor inteligente. Comisia Europeană dorește introducerea unei obligații minime la nivelul întregii Uniuni, astfel încât până la sfârșitul deceniului cel puțin jumătate dintre consumatorii finali din fiecare stat membru să beneficieze de astfel de sisteme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#solar #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie