Peste jumătate dintre producătorii de energie verde din Moldova riscă falimentul. Tofilat: Vom plăti curent mai scump

07 Iul. 2026, 18:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iul. 2026, 18:59 // Actual //  Ursu Victor

Mai mult de jumătate dintre producătorii de energie regenerabilă din Republica Moldova riscă să intre în faliment din cauza surplusului de energie produsă în timpul zilei și a lipsei capacităților de stocare, avertizează expertul în energie Sergiu Tofilat. Potrivit acestuia, situația ar putea afecta securitatea energetică a țării și ar putea duce la majorarea tarifelor la electricitate.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Tofilat explică faptul că, în timpul zilei, Moldova produce mai multă energie regenerabilă decât consumă, iar în lipsa bateriilor de stocare o parte din producție este irosită. Astfel, pe 5 iulie, aproximativ 145 de producători de energie regenerabilă au fost obligați să oprească generarea de electricitate timp de circa cinci ore.

Expertul precizează că problema nu este specifică doar Republicii Moldova. În Grecia, restricționarea producției de energie verde a ajuns anul trecut la 6,6% din totalul energiei generate, în timp ce în Spania a atins un vârf de 11%. În Germania, statul a plătit compensații de 435 de milioane de euro producătorilor afectați de limitarea producției.

Potrivit lui Tofilat, producătorii care beneficiază de scheme de sprijin din partea statului, reprezintă circa 44% din capacitatea instalată, sunt protejați deoarece energia lor este cumpărată la un preț fix, iar în cazul deconectării temporare primesc compensații. În schimb, ceilalți producători, care reprezintă 56% din capacitatea instalată, adică peste 580 MW și investiții estimate la aproape 300 de milioane de euro, activează pe piața liberă și nu primesc despăgubiri atunci când sunt obligați să-și oprească instalațiile.

Expertul avertizează că mulți dintre acești investitori au credite și, dacă nu își pot vinde energia, riscă să nu-și mai poată achita obligațiile financiare și să intre în faliment.

Sergiu Tofilat susține că un asemenea scenariu ar afecta grav securitatea energetică a Republicii Moldova. În lipsa producției interne, țara ar fi nevoită să importe mai multă energie din România, în special în orele de consum maxim, când prețurile pe bursă pot ajunge până la 1.000 de euro pentru un MWh, mult peste nivelul actual al tarifelor achitate de consumatorii din Republica Moldova.

Ca soluție, expertul propune accelerarea investițiilor în baterii de stocare și modificarea mecanismelor de sprijin pentru energia regenerabilă, astfel încât producătorii să fie încurajați să stocheze energia produsă în timpul zilei și să o livreze în orele de consum de vârf, când cererea și prețurile sunt mai ridicate. Potrivit lui Tofilat, acest model ar contribui atât la protejarea investițiilor, cât și la evitarea unor viitoare scumpiri ale energiei electrice.

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.