Peste jumătate dintre producătorii de energie verde din Moldova riscă falimentul. Tofilat: Vom plăti curent mai scump

07 Iul. 2026, 18:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iul. 2026, 18:59 // Actual //  Ursu Victor

Mai mult de jumătate dintre producătorii de energie regenerabilă din Republica Moldova riscă să intre în faliment din cauza surplusului de energie produsă în timpul zilei și a lipsei capacităților de stocare, avertizează expertul în energie Sergiu Tofilat. Potrivit acestuia, situația ar putea afecta securitatea energetică a țării și ar putea duce la majorarea tarifelor la electricitate.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Tofilat explică faptul că, în timpul zilei, Moldova produce mai multă energie regenerabilă decât consumă, iar în lipsa bateriilor de stocare o parte din producție este irosită. Astfel, pe 5 iulie, aproximativ 145 de producători de energie regenerabilă au fost obligați să oprească generarea de electricitate timp de circa cinci ore.

Expertul precizează că problema nu este specifică doar Republicii Moldova. În Grecia, restricționarea producției de energie verde a ajuns anul trecut la 6,6% din totalul energiei generate, în timp ce în Spania a atins un vârf de 11%. În Germania, statul a plătit compensații de 435 de milioane de euro producătorilor afectați de limitarea producției.

Potrivit lui Tofilat, producătorii care beneficiază de scheme de sprijin din partea statului, reprezintă circa 44% din capacitatea instalată, sunt protejați deoarece energia lor este cumpărată la un preț fix, iar în cazul deconectării temporare primesc compensații. În schimb, ceilalți producători, care reprezintă 56% din capacitatea instalată, adică peste 580 MW și investiții estimate la aproape 300 de milioane de euro, activează pe piața liberă și nu primesc despăgubiri atunci când sunt obligați să-și oprească instalațiile.

Expertul avertizează că mulți dintre acești investitori au credite și, dacă nu își pot vinde energia, riscă să nu-și mai poată achita obligațiile financiare și să intre în faliment.

Sergiu Tofilat susține că un asemenea scenariu ar afecta grav securitatea energetică a Republicii Moldova. În lipsa producției interne, țara ar fi nevoită să importe mai multă energie din România, în special în orele de consum maxim, când prețurile pe bursă pot ajunge până la 1.000 de euro pentru un MWh, mult peste nivelul actual al tarifelor achitate de consumatorii din Republica Moldova.

Ca soluție, expertul propune accelerarea investițiilor în baterii de stocare și modificarea mecanismelor de sprijin pentru energia regenerabilă, astfel încât producătorii să fie încurajați să stocheze energia produsă în timpul zilei și să o livreze în orele de consum de vârf, când cererea și prețurile sunt mai ridicate. Potrivit lui Tofilat, acest model ar contribui atât la protejarea investițiilor, cât și la evitarea unor viitoare scumpiri ale energiei electrice.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.