Milioane din buget pentru două bănci și un centru al FMI: ce propune Ministerul Finanțelor

Aproape 26 de milioane de lei din bugetul de stat ar urma să fie alocate pentru majorarea participației Republicii Moldova la două bănci internaționale și pentru contribuția la un centru regional administrat de Fondul Monetar Internațional. Plățile sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Finanțelor.

Cea mai mare sumă, de până la 16,33 milioane de lei, este destinată majorării capitalului deținut de Moldova la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Este vorba despre a doua tranșă, în valoare de 806 000 de euro.

Pentru această plată erau prevăzute inițial 15,95 milioane de lei. Ministerul Finanțelor propune suplimentarea sumei cu 382 400 de lei din cauza fluctuației cursului valutar. Valoarea contribuției în euro rămâne aceeași.

Alte 6,09 milioane de lei, echivalentul a 300 600 de euro, ar urma să fie transferate pentru majorarea capitalului deținut de Moldova la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Aceasta este a doua tranșă, după prima plată efectuată în 2025.

Proiectul mai prevede 3,55 milioane de lei, echivalentul a 200 000 de dolari, pentru prima contribuție la Centrul Regional de Dezvoltare a Capacităților din Europa de Sud-Est (SEETAC), administrat de FMI.

Potrivit notei informative, Moldova și-a asumat să contribuie cu câte 200 000 de dolari anual în perioada 2026–2030, ceea ce înseamnă un angajament total de un milion de dolari. Centrul sprijină Moldova și șase state din Balcanii de Vest în consolidarea instituțiilor economice și îmbunătățirea politicilor macroeconomice, inclusiv în contextul parcursului european.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea spectaculoasă a capacităților de producere a energiei regenerabile în Republica Moldova nu va aduce o ieftinire bruscă a electricității, însă contribuie deja la diminuarea dependenței de importuri și influențează treptat prețurile achitate de consumatori. Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a declarat, în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1, că efectele investițiilor în energia verde se resimt gradual, fără să poată fi indicat un termen exact pentru o reducere semnificativă a facturilor.

Potrivit șefului ANRE, în prezent, aproximativ 40–45% din energia electrică necesară Republicii Moldova este produsă pe plan intern, atât de centralele de termoficare Termoelectrica și CET-Nord, cât și din surse regenerabile. Restul, aproape 60%, este acoperit din importuri.

„Noi niciodată nu vom fi 100% autosuficienți pe un anumit tip de energie, pentru că doar din regenerabile nu poți să acoperi întregul coș de achiziții. Dar, față de gaze naturale și produse petroliere, cel puțin pe partea de energie electrică putem să scădem această dependență”, a explicat Taran.

Directorul ANRE susține că extinderea capacităților fotovoltaice și eoliene va permite înlocuirea treptată a unei părți din energia importată. Totuși, procesul are limite tehnice, deoarece producția regenerabilă depinde de condițiile meteorologice.

Panourile fotovoltaice produc electricitate în timpul zilei, atunci când există suficientă radiație solară, în timp ce turbinele eoliene funcționează în funcție de intensitatea vântului. Prin urmare, simpla instalare a unor capacități suplimentare nu garantează acoperirea consumului în fiecare oră.

„Noi deja începem să simțim ușor, ușor. Nu pot să spun că va exista un moment când brusc vom avea o scădere de 50% a prețurilor, pentru că am integrat capacități regenerabile. Este un proces continuu”, a declarat Alexei Taran.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a înregistrat o creștere accelerată a investițiilor în energia verde. Dacă până în 2021 capacitatea instalată a surselor regenerabile era sub 100 MW, în prezent aceasta se apropie de 1.500 MW, ceea ce reprezintă o majorare de peste 15 ori.

Cu toate acestea, pentru ca energia produsă local să contribuie mai mult la reducerea costurilor, extinderea capacităților trebuie însoțită de investiții în sisteme de stocare, dezvoltarea mecanismelor de tranzacționare și integrarea eficientă a producției în rețeaua electrică.

Taran a amintit că ANRE a aprobat în 2025 platforma de tranzacționare OPEM, unul dintre mecanismele necesare funcționării pieței de energie electrică.

„Ușor, ușor, această producție va lua din partea de import și atunci vom simți efectul în facturi”, a precizat directorul ANRE.

Întrebat când ar putea cetățenii să beneficieze de prețuri mai mici, șeful autorității a evitat să avanseze un termen de un an sau doi, insistând că efectele sunt deja reflectate treptat în calculele tarifare.

„Nu pot să spun că va fi anul viitor sau peste doi ani. Noi deja o simțim, pentru că această pondere crește. Doar că evoluția este una graduală și se reflectă la fiecare ajustare de prețuri”, a explicat Taran.