Lovitură pentru Zuckerberg: Meta a primit cea mai mare amendă din istoria sa — 25 de miliarde de dolari

22 Oct. 2026, 10:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Oct. 2026, 10:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a fost obligată să plătească 25 de miliarde de dolari statului american New Mexico, după ce a fost găsită răspunzătoare pentru inducerea în eroare a publicului privind protecția datelor de pe Facebook. Decizia a fost pronunțată miercuri, 21 octombrie, și reprezintă cea mai mare amendă aplicată vreodată companiei. Meta a anunțat că va contesta hotărârea. 

Judecătorul Francis Mathew a stabilit valoarea sancțiunii după ce, în septembrie, un juriu a constatat peste 43 de milioane de încălcări ale legislației statului privind protecția consumatorilor. Procesul a vizat declarațiile prin care Facebook le transmitea utilizatorilor că dețin controlul asupra informațiilor personale, deși terții puteau avea acces la acestea în condiții pe care publicul nu le înțelegea.

Potrivit hotărârii, practicile înșelătoare au fost intenționate și s-au desfășurat pe parcursul a peste 11 ani, între 2010 și 2021. Judecătorul a arătat că mesajele conducerii, inclusiv ale lui Mark Zuckerberg, făceau parte dintr-o strategie menită să inducă publicul în eroare.

Dosarul își are originea în scandalul Cambridge Analytica. Firma britanică de consultanță politică a obținut, prin intermediul unei aplicații, date provenite de la până la 87 de milioane de utilizatori Facebook. Informațiile au fost folosite pentru profilarea alegătorilor și direcționarea mesajelor politice, inclusiv în contextul campaniei prezidențiale americane din 2016. New Mexico a intentat procesul împotriva Meta în 2021.

Aplicarea sancțiunii maxime prevăzute de lege, de 5 000 de dolari pentru fiecare încălcare, ar fi dus la o sumă de peste 219 miliarde de dolari. Judecătorul a redus însă penalitatea la 25 de miliarde. Reprezentanții statului ceruseră între 35 și 40 de miliarde de dolari, în timp ce avocații Meta susțineau că sancțiunea nu ar trebui să depășească aproximativ 3,4 miliarde.

Compania respinge concluziile instanței. Directorul juridic al Meta, C.J. Mahoney, a declarat că hotărârea și abordarea autorităților fac aproape imposibilă desfășurarea afacerilor în New Mexico. Acesta s-a arătat încrezător că Meta va câștiga în apel. În instanță, compania a susținut că nu vinde datele utilizatorilor și că statul nu a demonstrat că publicul a fost efectiv indus în eroare.

Suma va acumula dobândă de 15% anual până la achitare, potrivit hotărârii. Banii sunt destinați unui fond pentru educație al statului, însă contestarea deciziei poate amâna încasarea lor.

 

22 Oct. 2026, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 11:17 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se îndreaptă spre pragul de un milion de autoturisme, în timp ce infrastructura rutieră abia mai face față numărului tot mai mare de vehicule. Numai în perioada 2025–2026, în țară vor fi importate, potrivit estimărilor, aproximativ 130 de mii de automobile, aproape cât întregul parc auto de pe malul drept al Nistrului la începutul independenței. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că ambuteiajele care paralizează astăzi Chișinăul ar putea deveni o problemă permanentă și în alte orașe.

Potrivit unei analize publicate de economistul Veaceslav Ioniță, în 2025 Republica Moldova a înregistrat un record absolut la importul de autoturisme, cu aproximativ 64 de mii de unități într-un singur an. Tendințele din 2026 indică posibilitatea depășirii acestui nivel, ceea ce ar ridica importurile cumulate din cei doi ani la circa 130 de mii de automobile.

Pentru a ilustra amploarea fenomenului, economistul compară situația actuală cu cea de la începutul anilor ’90. În 1990, pe malul drept al Nistrului existau aproximativ 144 de mii de autoturisme. Astfel, în numai doi ani, Moldova ar putea importa aproape tot atâtea automobile câte circulau în întreaga țară, pe teritoriul controlat în prezent de autoritățile constituționale, în ajunul independenței.

Creșterea este și mai spectaculoasă în comparație cu anul 1970, când pe malul drept al Nistrului erau înregistrate doar 8.200 de autoturisme. La sfârșitul trimestrului III din 2026, parcul auto a ajuns la 926,4 mii de unități, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 113 ori în 56 de ani.

„Practic, încercăm să acomodăm un parc auto de 113 ori mai mare într-o infrastructură a cărei structură de bază s-a schimbat relativ puțin”, constată economistul.

Potrivit lui Ioniță, problema este că extinderea infrastructurii rutiere nu a ținut pasul cu ritmul de creștere a numărului de automobile. O mare parte dintre străzile și bulevardele utilizate astăzi au fost proiectate încă în perioada sovietică, pentru un trafic incomparabil mai redus. Deși unele artere au fost modernizate sau extinse, capacitatea generală a rețelei rutiere, în special în orașe, a crescut mult mai lent decât parcul auto.

Datele prezentate de economist arată că, în 2020, Republica Moldova avea aproximativ 678 de mii de autoturisme, iar la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la aproape 893 de mii. Este vorba despre o creștere netă de 215 mii de automobile în doar cinci ani.

În aceeași perioadă au fost procurate aproximativ 249 de mii de autoturisme, în timp ce circa 34 de mii au fost radiate din evidență. Economistul precizează că nu toate automobilele cumpărate se adaugă automat la parcul existent, deoarece o parte înlocuiesc vehiculele vechi.

Numai în primele nouă luni ale anului 2026, parcul auto a crescut cu aproape 34 de mii de unități, ajungând la 926,4 mii. Dacă actuala dinamică se menține, pragul de un milion de autoturisme ar putea fi atins în 2027.

„Poate ar trebui chiar să pregătim un certificat pentru proprietarul automobilului cu numărul un milion!”, remarcă ironic Veaceslav Ioniță.

Economistul atrage atenția că, în pofida acestei creșteri accelerate, Republica Moldova rămâne în urma statelor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de motorizare. Aceasta înseamnă că numărul automobilelor ar putea continua să crească odată cu majorarea veniturilor populației.

Pentru următorii ani, Ioniță consideră plauzibil un volum anual al importurilor de 50–60 de mii de autoturisme, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra infrastructurii existente.

O altă problemă este lipsa locurilor de parcare. Potrivit economistului, automobilele ocupă deja o parte importantă din spațiul urban, concurând nu doar pentru benzile de circulație, ci și cu transportul public și pietonii.

În opinia sa, simpla construcție a unor drumuri și parcări noi nu va putea rezolva problema pe termen lung, mai ales în Chișinău, unde spațiul disponibil este limitat. Soluțiile ar trebui să includă dezvoltarea unui transport public competitiv, organizarea parcărilor și regândirea mobilității urbane.

„Nu putem cere oamenilor să renunțe la confortul personal doar pentru că infrastructura publică nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea economică”, subliniază economistul.

Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor măsuri serioase, problema traficului ar putea deveni mult mai gravă în următorii ani, iar discuția nu se va mai limita la timpul pierdut în ambuteiaje, ci la capacitatea orașelor de a asigura spațiul necesar circulației.