Ceapa nu îi mai face să plângă, dar le aduce bucurie și bani. Istoria afacerii fraților Urâta din satul Varnița

19 Iul. 2021, 09:56
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
19 Iul. 2021, 09:56 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Vasile Urîta și fratele său Alexandru sunt doi agricultori din satul Varnița. Aceștia dețin peste o sută hectare de teren agricol în aria sistemului centralizat de irigare (SCI) „Varnița”. Împreună cultivă cartofi, sfeclă, morcov, varză, iar zilele acestea sunt în plin proces de recoltare a cepei de vară de pe șapte hectare. Procesul se realizează semi-mecanizat: extragerea din sol se execută mecanizat, iar adunatul – manual de către 30 de muncitori.

Astfel, ceapa nu îi mai face pe cei doi frați să plângă, aceasta le aduce bucurie și bani.

Povestea lor cu agricultura a început în urmă cu mulți ani, pentru a începe au avut nevoie și de credite. Cu toate că începuturile nu au fost ușoare, frații spun că nu ar schimba nimic.

„Agricultura este un domeniu în care merită de investit, pentru că oamenii mereu au nevoie de mâncare, iar produsele crescute natural sunt tot mai căutate. Lucrul în câmp este foarte interesant. Nu ne gândim să plecăm peste hotare, ci dimpotrivă așteptăm moldovenii acasă pentru că ducem lipsa de brațe de muncă, în special mecanizatori”, a menționat dnul Urîta.

Potrivit fraților Urâta ceapa este o cultură necapricioasă, dar pentru o creștere normală are nevoie de un loc potrivit pentru plantare și un regim optim de irigare. Aceasta absoarbe o cantitate mare de nutrienți din sol, iar fertirigarea de asemenea are un efect benefic asupra plantei. Până în acest an, agricultorii din Varnița irigau dintr-un bazin aflat într-o stare nesatisfăcătoare, motiv pentru care se înregistrau pierderi semnificative de apă. În urma investițiilor Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova (FDD Moldova) și a contribuției membrilor Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații „Varnița” producătorii agricoli beneficiază de un bazin de acumulare reabilitat integral cu o capacitate de circa 20 mii metri cubi de apă, scrie sda.gov.md.

„Anul trecut am suportat cheltuieli enorme la irigare și ne bucurăm mult că am reușit în sfârșit să ieșim din această situație, inclusiv mulțumită FDD Moldova. Datorită irigării putem obține roada scontată, fiind totodată într-un continuu proces de dezvoltare.”, a declarat Vasile Urîta.

Chiar dacă acest sezon a fost caracterizat prin ploi abundente, agricultorul nu s-a lipsit de irigare. Mai mult decât atât, a mai achiziționat și instalat un echipament de irigare tip ,,tambur”, al treilea la număr, pentru plantațiile de cartofi și morcovi.

„Sunt zece zile în sezon când irigarea este obligatorie. Dacă întârziem, nu ne mai putem bucura de productivitate la hectar”, a subliniat dnul Urîta.

Tot din cauza ploilor, în acest an ceapa e colectată cu trei săptămâni mai târziu, motiv pentru care agricultorul nu va mai reuși să planteze alte culturi pe terenul respectiv, după cum făcea anterior. Totuși, producătorul se arată mulțumit de recolta din acest sezon, pe care o estimează la circa 30 tone la hectar. Întreaga cantitate va ajunge pe piețele angro din Republica Moldova.

Dnul Vasile Urâta a oferit câteva sfaturi celor ce vor să înceapă o afacere în acest domeniu.

 „Agricultura nu este un domeniu ușor, dar merită toate eforturile. Până nu veți face primii pași, nu veți ști niciodată cât de greu se câștigă această pâine. Mult curaj și dăruire în ceea ce doriți să întreprindeți!”

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.