ONG-urile de media cer noii guvernări reforme reale în mass-media: comunicarea și transparența sunt elemente esențiale

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media solicită noii guvernări a Republicii Moldova să asigure transparența reală a activității instituțiilor publice și accesul nerestricționat la informația de interes public pentru jurnaliști și instituțiile mass-media, aspecte care au fost neglijate de fosta guvernare în pofida apelurilor repetate ale ONG-urilor și redacțiilor de media, transmite IPN.

Astfel, într-o declarație comună, ONG-urile de media cer să fie excluse practicile de până acum, când persoanele cu funcție de demnitate publică refuză să răspundă la întrebările jurnaliștilor, ministerele și agențiile ezită să organizeze conferințe de presă, la cererile de acces la informație se oferă răspunsuri întârziate sau incomplete, iar jurnaliștii nu au acces la întâlnirile în teritoriu cu primarii și alți aleși locali și funcționari publici.

„Comunicarea și transparența sunt elemente esențiale ale bunei guvernări, iar dreptul la informație și dreptul jurnaliștilor de a obține și disemina informații de interes public sunt garantate de Constituție și legislația în vigoare”, se arată în solicitarea ONG-urilor.

În acest sens, reprezentanții mass-media solicită Parlamentului și Guvernului să implementeze reforme reale, care ar crea condiții de dezvoltare sustenabilă a jurnalismului moldovenesc pe principii democratice și europene. Acestea reamintesc că, în sertarele comisiilor parlamentare se prăfuiesc unele proiecte de legi bune, elaborate inclusiv cu suportul Uniunii Europene și a Consiliului Europei, însă adoptarea acestora a fost blocată de vechea guvernare care a protejat grupuri de interese și proprietari de media, inclusiv din rândul politicienilor. Potrivit apelului, această abordare a încurajat utilizarea masivă a platformelor mediatice în scop de promovare politică și de distribuire a informațiilor false și a condus la distorsionarea pieței mediatice prin stimularea concurenței neloiale și a abuzului de poziții dominante.

ONG-urile cer includerea pe agenda Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului Republicii Moldova și în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” a a mai multor obiective care vizează mass-media, pe care le consideră necesare pentru reformarea domeniului mediatic.

Apelul este semnat de: Asociația Presei Independente, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Centrul „Acces-info”, Asociația Presei Electronice, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Moldova, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Asociația Media-Guard.

#ONG #guvernare #mass media #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament