Ce s-a întâmplat cu Bitcoin și Ethereum la trei zile după ce China a declarat tranzacțiile ilegale

27 Sept. 2021, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
27 Sept. 2021, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Huobi, unul dintre cele mai mari exchange-uri cu expunere pe criptomonede din lume, a spus că a încetat să proceseze noile deschideri de cont pentru utilizatorii din China continentală, după ce Beijingul şi-a înăsprit măsurile îndreptate asupra industriei crypto, transmite CNBC.

Măsurile vin după ce, vineri, Banca Populară a Chinei a declarat ilegale toate tranzacţiile cu monede digitale. Totodată, banca centrală chineză şi-a îndreptat atenţia asupra exchange-urilor străine care furnizează servicii utilizatorilor din China continentală.

Pe lângă faptul că Huobi va ignora noile înregistrări pentru utilizatorii din China continentală, compania va retrage gradual și conturile clienţilor actuali până la sfârşitul anului. Între timp, Binance, un al exchange major de criptomonede, a blocat înregistrările de cont care folosesc numere de telefon din China. De asemenea, aplicaţia Binance nu mai poate fi descărcată în a doua economie a lumii.

Restricţiile au luat naştere pe fondul temerilor autorităţilor din Beijing cu privire la impactul exercitat de monedele virtuale asupra stabilităţii financiare a ţării şi îndeplinirii obiectivelor privind emisiile de carbon, notând aici procesele de minare ale Bitcoinului.

În prezent, cele mai importante criptomonede au reuşit să treacă peste şocul provocat de decizia de săptămâna trecută a Beijingului, ajungând la nivelurile înregistrate înainte de anunţarea noilor măsuri.

Bitcoinul a crescut cu peste 6% în ultimele 24 de ore şi se apropie de 44.000 de dolari, iar Ethereum a înregistrat un plus de 11,7% la 3.093 dolari. XRP şi Cardano s-au apreciat cu 6% şi, respectiv, 2,7%.

Totuşi, acţiunile asociate cu piaţa crypto nu s-au dovedit la fel de rezistente. Houbi a scăzut cu aproape 20% pe bursa din Hong Kong, în timp ce firma de software Meitu şi furnizorul de date MicroStrategy au suferit un declin de 6,7% şi, respectiv, 2,8%, conform Bloomberg.

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.