Moldova, în marș spre întuneric. Câtă energie electrică ia din Ucraina în timp real

După criza gazelor în care s-a pomenit Republica Moldova, centrala de la Cuciurgan anunța, la începutul lunii octombrie, că reduce livrările de curent electric pentru malul drept al Nistrului. Or, acest lucru se vede și în datele Moldelectrica.

Astfel, datele arată că la ora 8:45 planul de consum era de 711 MW, iar consumul a fost de 829 MW. Fluxul de energie din Ucraina era de 137 MW.

Producția de curent arată că la CET-urile și Centrala de la Cuciurgan asigurau 664 MW, Centrala de la Costești – 24 MW, iar din surse regenerabile 2 MW.

Informațiile Moldelectrica relevă că în orele dimineții și seara fluxul de curent din Ucraina se ridică la cel mai înalt nivel pe fundalul consumului mai mare.

La începutul lunii octombrie, Gazprom anunța că a redus livrările de gaz cu 35% pentru Republica Moldova, iar centrala de la Cuciurgan a emis o notă informativă în care anunța că trece la cărbune și reduce și livrările de curent pentru partea dreapta Nistrului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susținea că deficitul de curent, care se atestă din partea Cuciurganului, este acoperit de Ucraina și că ulterior Republica Moldova urmează să restituie energia electrică consumată.

#deficit #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.