Afacerea cu pui crocant a unui fost ministru și a unui director TV înregistrează vânzări de sute de mii de euro

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat în primele nouă luni ale anului un profit de 28 mil. lei românești (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de pierderea netă de 4,7 mil. lei înregistrată în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 728,7 mil. lei românești, echivalentul unei creşteri de 45%.

În ceea ce priveşte performanţa individuală, în primele nouă luni ale anului 2021, toate mărcile de pe cele trei pieţe de activitate, România, Italia şi Republica Moldova, şi-au îmbunătăţit performanţa faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020. Astfel, vânzările CFF (Taco Bell) au crescut cu 75%, USFN Moldova (KFC Moldova) cu 54%, USFN România (KFC România) cu 48%, USFN Italia (KFC Italia) cu 36% şi ARS (Pizza Hut) cu 25%.

În T3/2020, vânzările consolidate ale grupului s-au ridicat la 284,2 mil. lei, în creştere cu 44% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, notează raportul financiar al companiei.

În perioada analizată, vânzările generate în România au contribuit cu 247,9 milioane lei, Italia cu 33,1 milioane lei în timp ce în Republica Moldova grupul a marcat afaceri de 3,2 milioane lei echivalentul a 646 mii de euro.

Trimestrul trei a fost unul excelent pentru Sphera Franchise Group. Am continuat aceeaşi dinamică de creştere pe piaţa românească şi moldovenească ca şi în trimestrul precedent, dar am completat-o cu o performanţă îmbunătăţită în Italia, datorită relaxării restricţiilor impuse de autorităţi”, spune Călin Ionescu, Directorul General al Sphera.

Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Filiala KFC din Republica Moldova a fost înființată în anul 2008 și are două restaurante, iar Sphera Franchise Group din România deține 80% și îi are ca parteneri pe Dorin Recean, fostul ministru de Interne și pe directorul PROTV Chișinău Cătălin Giosan cu câte 10%.

#franciză #KFC #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.