Iohannis despre butoiul cu pulbere din coastele Moldovei: Voi solicita ca UE să se implice mai mult și mai intens

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, înaintea participării miercuri la Summitul Parteneriatului Estic, că va solicita ca Uniunea Europeană să se implice mai mult în rezolvarea conflictelor care afectează partenerii României. Şeful statului a adăugat că Republica Moldova, de exemplu, este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte în direcţia UE.

Suntem iarăşi aici, la Bruxelles. Avem astăzi Summitul Parteneriatului Estic, adică ne întâlnim noi, liderii europeni, cu liderii statelor din Parteneriatul Estic – Moldova, Ucraina şi ceilalţi parteneri. Este un Summit mult aşteptat şi este destul de clar că există aşteptări din ambele părţi. Noi, din Uniune, ne aşteptăm ca partenerii noştri să îndeplinească ce s-au angajat să îndeplinească prin, de exemplu, acordurile de asociere, dar, din partea lor, sigur, există aşteptări ca Uniunea să-i sprijine, să-i ajute şi să-i îndrume”, a declarat Klaus Iohannis, miercuri la Bruxelles.

Acesta a explicat şi subiectul pe care îl va aborda la Summitul Parteneriatului Estic.

În alocuţiunea mea, eu voi solicita, printre altele, două lucruri. Primul – ca Uniunea Europeană să se implice mai mult, mai intens şi mai des în rezolvarea conflictelor care afectează pe partenerii noştri. Iar al doilea lucru se referă la viteza diferită cu care se mişcă partenerii noştri. Este clar că unii se mişcă mai repede, sunt dispuşi să facă mai mult, cum este cazul Republicii Moldova, unde avem o administraţie acum care este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte mai repede în direcţia Uniunii Europene, şi solicitarea mea este în sensul să dăm şansa celor care vor mai mult să facă mai mult. Mâine avem şedinţa Consiliului şi despre Consiliu voi face mâine mai multe remarci”, a conchis preşedintele Iohannis.

#tranistria #conflict #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia plănuiește să vizeze Republica Moldova cu un val de așa-numite atacuri „hibride“ înainte de alegerile prezidențiale și referendumul pentru UE de la sfârșitul acestui an, relatează Bloomberg, citând persoane familiare cu evaluările serviciilor secrete britanice.

Marea Britanie va împărtăși informații cu autoritățile moldovenești pentru a ajuta țara să contracareze amenințarea agenților ruși în următoarele luni. Marți, 30 aprilie, ministrul moldovean de Externe, Mihai Păpușoi, se va întâlni la Londra cu secretarul de stat britanic pentru industrie și securitate economică, Nusrat Ghani, pentru a discuta despre „interferența subversivă a Rusiei”. Miniștrii Apărării din cele două țări vor avea, de asemenea, o întrevedere.

Rusia a negat în repetate rânduri că ar fi intervenit în alegerile din alte țări, inclusiv din Republica Moldova, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat recent că atacurile publice la adresa Rusiei din partea oficialilor de la Chișinău „au devenit o practică zilnică”.
Kremlinul folosește diverse metode – de la deepfakes generate de inteligența artificială până la mită pentru a submina democrația în Moldova, a afirmat Păpușoi.

Rusia are deja un „cap de pod” în Moldova sub forma trupelor rusești desfășurate în regiunea transnistreană de la începutul anilor 1990.

Eforturile Marii Britanii sunt încă un exemplu al eforturilor sale de a extinde schimbul de informații privind amestecul în alegeri dincolo de aliații săi din G7.
Luna trecută, șeful serviciilor de informații din Republica Moldova (SIS), Alexandru Musteața, a avertizat că Moscova plănuiește o campanie de o „intensitate fără precedent”. Potrivit acestuia, Republica Moldova deține informații potrivit cărora Rusia încearcă să perturbe alegerile prezidențiale și referendumul privind UE de anul acesta.
Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, va candida pentru un al doilea mandat la alegerile programate pentru luna octombrie. În aceeași perioadă va avea loc și un referendum privind aderarea la UE.

Putin consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține de drept Rusiei

Dorind să restaureze Imperiul Rus, Vladimir Putin consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține de drept Moscovei. Scopul său este de a submina situația din această țară, astfel încât politicienii pro-ruși să ajungă la putere. Acest lucru nu numai că va împiedica mișcarea Moldovei către Uniunea Europeană și va prelua controlul asupra rutelor de transport, dar va crea și un nou centru de tensiune în regiune. Pentru Ucraina, un astfel de scenariu ar însemna o amenințare sporită la granițele sale sudice, ceea ce ar duce la o dispersie a forțelor țării, cât și ale Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, susține analistul ucrainean Volodimir Kravcenko într-un articol în Zerkalo Nedeli.

Kremlinul se așteaptă să își atingă obiectivul prin mijloace hibride: având în vedere condițiile geografice și situația de pe frontul ruso-ucrainean, Moscova nu are nevoie să recurgă la o agresiune militară în acest moment. Există premise favorabile pentru o activitate de succes a serviciilor speciale rusești în vederea subminării situației din țară: Moldova se confruntă cu probleme economice grave, sentimentul pro-rus este puternic, iar ratingul partidelor pro-europene este în scădere.

În toamnă, în Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Observatorii prezic o victorie a actualului președinte, Maia Sandu. Aparent, Moscova nu este prea îngrijorată de această perspectivă, deoarece s-a bazat pe alegerile parlamentare. La urma urmei, Republica Moldova este o republică parlamentară, unde funcțiile președintelui sunt foarte limitate: șeful statului reprezintă țara pe scena internațională, dar guvernul, care este numit de parlament și este responsabil în fața acestuia, se ocupă de activitățile de zi cu zi.
Lucrând sistematic la destabilizarea țării, rușii folosesc activ ca instrument de presiune asupra Chișinăului, Transnistria și Găgăuzia, unde există un puternic sentiment pro-rus, iar autoritățile locale au legături politice și de afaceri strânse cu Rusia.

Ce se va întâmpla în cazul activării agenților ruși?

„Deși sentimentul pro-rus este puternic în Găgăuzia, nu există separatism. Dar situația din Găgăuzia poate fi deteriorată dramatic de sabotori și provocatori, așa cum a fost cazul în Donbas în 2014. Rușii au destui bani și resurse pentru a „ajuta” găgăuzii să iasă în stradă. Iar acest lucru poate înspăimânta societatea moldovenească, care urmărește cu groază războiul Rusiei împotriva Ucrainei și poate juca împotriva actualului guvern și președinte pro-european”, crede Serhii Gherasimciuk, director executiv adjunct al Consiliului de politică externă ucraineană Prism, într-un comentariu pentru Zerkalo Nedeli.

Scenariile pot fi diferite și nu se limitează la promovarea sentimentelor de protest prin televiziunea rusă, biserica și rețelele sociale – TikTok și VKontakte, atacuri de hackeri la scară largă… De exemplu, Transnistria și Găgăuzia pot fi pompate activ cu armament, specialiști militari și reprezentanți ai serviciilor speciale ruse pentru ca la ora „X” să submineze situația din Republica Moldova și să creeze o altă sursă de destabilizare la granița dintre Ucraina și România, membră NATO.

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și parlamentare și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, situația din țară se va înrăutăți. Rusia, acționând din ce în ce mai agresiv, va crea în mod constant noi crize, testând disponibilitatea autorităților moldovenești de a le face față și testând disponibilitatea Chișinăului de a răspunde dur la amenințări, avertizează analistul ucrainean Volodimir Kravcenko.