Sancţiunile care îl afectează grav pe Putin! Rămâne fără botox în plin război. O serie de companii au renunțat la Rusia

Nu doar poporul rus are de suferit din cauza sancțiunilor impuse de celelalte state. Președintele rus, Vladimir Putin, riscă să rămână fără botox și fără alte operații estetice. O serie de producători de medicamente, printre care Eli Lilly and Company, Novartis and Abbvie Inc. au decis să nu mai colaboreze cu Rusia.

Zvonurile privind utilizarea produsului de către liderul Rusiei au început după vizita sa, din 2011, la Kiev. Acesta a venit la eveniment plin de vânătăi, iar internauții au dedus că Putin și-a făcut o intervenție estetică.

Deşi purtătorul său de cuvânt de atunci a declarat că nu este adevărat, mai mulţi chirurgi plasticieni au recunoscut că președintele rus nu este la prima intervenție de acest tip. Pe rețelele de socializare au apărut și o serie de imagini cu Putin înainte de Botox și după.

Medicii și-au dat seama că Liderul Rusiei a apelat la un lifting la ochi şi mai multe injecţii cu Botox în zona frunţii şi a obrajilor. Cu toate astea, una dintre cele mai mari companii, Abbvie Inc, nu a vrut să ofere foarte mult declarații despre retragerea produselor din țara lui Putin.

„Gândurile noastre se îndreaptă către oamenii din Ucraina și către cei afectați din întreaga regiune. În calitate de companie biofarmaceutică globală, avem o responsabilitate față de pacienții care depind de medicamentele noastre. Ne-am angajat să ne asigurăm că pacienții noștri din Ucraina, Rusia și din întreaga regiune continuă să aibă acces la medicamentele noastre esențiale și salvatoare de vieți.”

„Pe măsură ce evenimentele tragice continuă să se desfășoare în Ucraina, AbbVie a suspendat temporar operațiunile pentru toate produsele noastre estetice în Rusia.”, a mai adăugat compania farmaceutică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#botox #exit #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.