Berlusconi, dezamăgit de războiul lui Putin din Ucraina: în loc să aducă Rusia în Europa, a aruncat-o în braţele Chinei

“L-am cunoscut în urmă cu 20 de ani şi întotdeauna mi s-a părut un om al democraţiei şi al păcii… ce păcat”, a declarat Berlusconi, adresându-se unei convenţii a partidului său conservator Forza Italia la Roma.

A fost prima dată când Berlusconi a vorbit în public despre Putin de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, potrivit Reuters.

Kremlinul numeşte acţiunea o “operaţiune specială” menită să demilitarizeze şi să “denazifice” vecinul său, pe care Ucraina şi aliaţii săi au respins-o ca fiind un pretext nefondat pentru război.

Berlusconi, care în 2015 l-a numit pe Putin “fără îndoială că unu printre liderii mondiali”, l-a descris odată pe liderul rus, în vârstă de 69 de ani, ca fiind ca un frate mai mic.

Cei doi s-au vizitat reciproc în Rusia şi în Italia şi au fost fotografiaţi în trecut chicotind în timpul vizitelor oficiale.

Berlusconi, în vârstă de 85 de ani, a fost prim-ministru în mai multe rânduri: 1994-1995, 2001-2006 şi 2008-2011.

“Atacul asupra Ucrainei, în loc să aducă Rusia în Europa, a aruncat-o în braţele Chinei… ce păcat, ce păcat”, a spus el.

#Berlusconi #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.