Suedia şi Finlanda au decis. Cele două ţări nordice vor depune simultan cereri de aderare la NATO

Prim-miniştrii celor două ţări au declarat în această lună că au deliberat cu privire la această chestiune, argumentând că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat „întregul peisaj de securitate al Europei” şi a „modelat dramatic mentalităţile” în regiunea nordică, scrie The Guardian.

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat atunci că ţara sa, care are o graniţă de 1.300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita să se alăture alianţei „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova.

Omologul său suedez, Magdalena Andersson, a declarat că Suedia trebuie să fie „pregătită pentru tot felul de acţiuni din partea Rusiei” şi că „totul s-a schimbat” atunci când Moscova a atacat Ucraina. Rusia a avertizat în mod repetat ambele ţări împotriva acestei acţiuni.

Kremlinul a declarat că va fi forţată să „restabilească echilibrul militar” prin întărirea apărării sale în zona baltică, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare, dacă cele două ţări decid să abandoneze decenii de nealiniere militară prin aderarea la NATO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Susedia #NATO #Norvegia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.