Prietenul apropiat al lui Putin, care a construit drumuri și în Moldova a adunat venituri de 264 mil. euro în România

Constructorul austriac Strabag a înregistrat în 2021 venituri în valoare de 264 de milioane de euro în România, în creştere cu 5% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor publicate în cel mai recent raport financiar al grupului, aferent anului 2021. Astfel, contribuţia României la businessul întregului grup a fost anul trecut de 2%.

Strabag s-a menţinut la 1.743 de angajaţi pe piaţa din România în 2021, un nivel similar cu cel din anul anterior. Printre proiectele câştigate în 2021 se numără realizarea lucrărilor la tronsonul care va lega Oradea de autostrada 3, pe o lungime de 19 kilometri. Contractul are o valoare de 111 milioane de euro şi are ca durată de realizare doi ani.

„După trei ani de creştere, industria construcţiilor din România a stagnat, cu un minus de 0,3% în 2021. Construcţia de locuinţe se evidenţiază în mod special, fiind de câţiva ani cel mai puternic contributor la creşterea industriei construcţiilor, ca urmare a cererii mari din acest segment“, se mai arată în raport.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca din Republica Moldova. În luna aprilie a anului 2021, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

Oleg Deripaska, unul dintre oligarhii apropiați de președintele Rusiei, Vladimir Putin, deține afaceri și în România. Are o avere ce este estimată la 7 miliarde de dolari, iar în România deține Hotelul Grand, care se află sub franciza Marriott, dar și două firme puternice în domeniul construcțiilor de drumuri: Strabag și Antrepriza de Reparații și Lucrări Cluj.

#Deripaska #drumuri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.