Putin vrea o ”nouă ordine mondială”: Un dictator dezvăluie totul într-o scrisoare

Războiul declanșat de Putin în Ucraina de mai bine de 90 de zile poate căpăta consecințe nebănuite atât geopolitice, dar și economice. Acum însă visul liderului de la Kremlin pe termen lung pare concentrat pe crearea unui deziderat ascuns: o nouă ordine mondială, lucru dezvăluit de scrisoarea bizară a dictatorului din Belarus, Alexander Lukașenko trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, îndeamnă liderii lumii să lase Moscova să facă ce vrea în Ucraina, în documentul expediat la ONU, potrivit The Daily Beast.

Lukașenko cere în scrisoare altor guverne din lume să nu mai furnizeze arme Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, încercând să descrie acest lucru ca pe un comportament provocator, ignorând faptul că Rusia a început conflictul din țara vecină.

”Împreună și fiecare cu rolul său, putem face o mulțime de lucruri astăzi: să ne abținem de la furnziarea de arme (Ucrainei-n.a.)”, a spus Lukașenko, adăugând că toate țările se pot abține ”de la războiul informațional și la orice provocări, de la umflarea discursului instigator la ură din mass-media, de la încurajarea rasismului și discriminarea bazată pe apartenență națională, cultură, limbă și religie”.

Președintele Belarusului l-a îndemnat pe secretarul general al ONU să ia în considerare instituirea unei ”noi ordini mondiale”, un vis al lui Putin, în care toți membrii comunității internaționale să aibă ”garanții de securitate”, deoarece este în interesul ONU ca ”prevenirea prelungirii conflictului să aibă consecințe devastatoare”.

Lukașenko, care l-a ajutat pe Vladimir Putin în războiul din Ucraina, încă de dinaintea începerii invaziei, este văzut de înalți oficiali americani că lucrează mână în mână cu liderul de la Kremlin, încercând să facă din Belarus să pară o victimă neînțeleasă, nu un instigator.

Președintele rus, Vladimir Putin a părut să încerce să îndepărteze vina de Rusia pentru războiul din Ucraina și consecințele acestuia. El a glumit luni, în timpul unei întâlniri cu Lukașenko, că va trebuie să discute cu oficialii occidentali despre afirmațiile lor că el este vinovat pentru toate problemele economice ale lumii, în urma invaziei din Ucraina.

Remarcile celor doi președinți vin în momentul când se împlinesc 90 de zile de la pornirea războiului din Ucraina de către Moscova și la doar o săptămână după ce ei și-au certat aliații pentru că nu au sprijinit Rusia în efortul lor de pe câmpul de luptă, îndemnându-i să-și intensifice eforturile pentru a mări suportul pe scena mondială pentru Kremlin.

#Lucașenco #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.