Ce trebuie să știi dacă îți dai apartamentul în chirie pe Booking sau Airbnb? Mesaj de la FISC

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) reamintește persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie şi/sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice, prin utilizarea platformelor Booking, Airbnb și altele, despre necesitatea onorării obligațiunilor fiscale aferent veniturilor obținute. Termenul limită de depunere a Declarației este data de 25 iunie curent.

Astfel, potrivit prevederilor Codului fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice, inclusiv prin utilizarea platformelor Booking, Airbnb și altele, sunt obligate să depună la Serviciul Fiscal de Stat Declaraţie-Cerere în termen de 7 zile de la transmiterea proprietății imobiliare.

Dacă transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă a proprietății imobiliare (prin platformele Booking, Airbnb și altele), are loc fară încheierea unui contract în formă scrisă între părți, în Declaraţia-Cerere contribuabilul urmează să bifeze poziţia – „nu este întocmit contract în scris de transmitere în posesie şi/sau în folosinţă”.

Totodată, în cazul în care contribuabilul deține semnătura electronică/mobilă acesta are posibilitatea de înregistrare a Declarației-Cerere prin intermediul serviciilor electronice, și anume, SIA „e-Cerere” modulul „Cererea de înregistrare a contractelor de dare în locațiune a bunurilor imobiliare de către persoanele fizice”, fără deplasarea la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.

Achitarea impozitului pe venit în mărime de 7% din venitul obținut de la transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă a proprietății imobiliare, urmează să fie efectuată până la data de 25 a lunii în curs. Achitarea poate fi efectuată prin intermediul Serviciului guvernamental de plăți electronice Mpay, alegând serviciul „Impozitul pe venit pentru predarea în posesie și/sau folosință a imobilului”.

#Booking #chirie #Airbnb #SFS #apartament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.