#Ziua14 despre cozile de camioane: Cea mai „activă” frontieră rămâne a fi cu România

Soluționarea problemei șoferilor moldoveni care staționează la vamă se lasă încă așteaptată. Recent, echipele strategice din Republica Moldova și România s-au întâlnit la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița pentru a pune în aplicare noul mecanism de fluidizare a transportului de mărfuri. Între timp, s-au împlinit 14 zile.

Pe data de 12 iunie curent, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 49 759 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 25 063 traversări persoane. Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 27 952 traversări, iar 13 017 treceri au fost semnalate în punctele de trecere situate la granița moldo-ucraineană și alte 8 790 – frontiera aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi: PTF Leușeni – 10 684 traversări persoane; PTF Aeroportul Chișinău – 8 790 traversări persoane; PTF Sculeni – 7 213 traversări persoane; PTF Otaci – 3 960 traversări persoane; PTF Cahul – 3 568 traversări persoane; PTF Giurgiulești – Galați – 2 822 traversări persoane.

Anterior, Uniunea Transportatorilor și Drumarilor și Asociația Internațională a Transportatorilor Auto au expediat o scrisoare autorităților Republicii Moldova prin care anunță că timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei este de 4-5 zile. Războiul din Ucraina a blocat rutele tradiționale de transport, iar din acest motiv toate exporturile Ucrainei și Republicii Moldova au fost redirecționate spre frontiera moldo-română. Fluxul camioanelor care traversează granița a crescut cu peste 70%.

Șoferii pot apela la ajutor medical și asistență psihologică organizată de polițiștii de frontieră și salvatori pentru a evita riscurile de sănătate. Campania de ajutor medical și asistență psihologică face parte din misiunea comună a angajaților Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta vine în contextul prevenirilor situațiilor de risc, asigurării echilibrului emoțional în condiții de așteptare pentru trecerea frontierei și perfectării procedurilor vamale. Pe data de 2 iunie curent, un șofer de camion în vârstă de 62 de ani, care a așteptat mai bine de 20 de ore la granița cu România, a decedat din cauza unui stop cardio-respirator.

#tir-uri #trecere #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.