#Ziua14 despre cozile de camioane: Cea mai „activă” frontieră rămâne a fi cu România

Soluționarea problemei șoferilor moldoveni care staționează la vamă se lasă încă așteaptată. Recent, echipele strategice din Republica Moldova și România s-au întâlnit la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița pentru a pune în aplicare noul mecanism de fluidizare a transportului de mărfuri. Între timp, s-au împlinit 14 zile.

Pe data de 12 iunie curent, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 49 759 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 25 063 traversări persoane. Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 27 952 traversări, iar 13 017 treceri au fost semnalate în punctele de trecere situate la granița moldo-ucraineană și alte 8 790 – frontiera aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi: PTF Leușeni – 10 684 traversări persoane; PTF Aeroportul Chișinău – 8 790 traversări persoane; PTF Sculeni – 7 213 traversări persoane; PTF Otaci – 3 960 traversări persoane; PTF Cahul – 3 568 traversări persoane; PTF Giurgiulești – Galați – 2 822 traversări persoane.

Anterior, Uniunea Transportatorilor și Drumarilor și Asociația Internațională a Transportatorilor Auto au expediat o scrisoare autorităților Republicii Moldova prin care anunță că timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei este de 4-5 zile. Războiul din Ucraina a blocat rutele tradiționale de transport, iar din acest motiv toate exporturile Ucrainei și Republicii Moldova au fost redirecționate spre frontiera moldo-română. Fluxul camioanelor care traversează granița a crescut cu peste 70%.

Șoferii pot apela la ajutor medical și asistență psihologică organizată de polițiștii de frontieră și salvatori pentru a evita riscurile de sănătate. Campania de ajutor medical și asistență psihologică face parte din misiunea comună a angajaților Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta vine în contextul prevenirilor situațiilor de risc, asigurării echilibrului emoțional în condiții de așteptare pentru trecerea frontierei și perfectării procedurilor vamale. Pe data de 2 iunie curent, un șofer de camion în vârstă de 62 de ani, care a așteptat mai bine de 20 de ore la granița cu România, a decedat din cauza unui stop cardio-respirator.

#tir-uri #trecere #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.