Crește consumul de îngrășăminte minerale în Uniunea Europeană. Cel mai mult le utilizează marii producători agricoli

Cantitatea de îngrăşăminte minerale (azot şi fosfor) folosită în producţia agricolă din Uniunea Europeană a ajuns la 11,2 milioane de tone în 2020, o creştere de 2,9% faţă de 2019 şi un avans de 8,1% comparativ cu 2010, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, în 2020, consumul de îngrăşăminte cu azot în agricultură s-a situat la un nivel estimat la zece milioane de tone în UE, similar cu nivelul mediu consumat între 2010 – 2019, în timp ce consumul de îngrăşăminte cu fosfor a fost mai ridicat decât media pe termen mediu, la 1,2 milioane de tone.

Ţările care sunt cei mai mari producători agricoli şi au cele mai mari suprafeţe agricole utilizate tind să folosească cel mai mult îngrăşămintele minerale în agricultură. În 2020, sectoarele agricole din Franţa, Germania, Polonia şi Spania au consumat între 1 – 2,1 milioane de tone îngrăşăminte cu azot şi între 0,1 – 0,2 milioane de tone îngrăşăminte cu fosfor.

Între 2010 şi 2020, folosirea îngrăşămintelor cu azot în agricultură a sporit în majoritatea statelor membre, cel mai semnificativ avans fiind în Bulgaria (83%), Ungaria (57,5%) şi România (53,4%).

Similar, în majoritatea statelor membre au fost raportate creşteri ale folosirii de îngrăşăminte cu fosfor, în special în Ungaria (142,2%), Bulgaria (102,1%) şi Letonia (99,4%).

Există şi unele state membre unde a scăzut consumul de de îngrăşăminte minerale (azot şi fosfor) între 2010 şi 2020. De exemplu, în Germania a scăzut consumul îngrăşăminte cu azot cu 12,6%, iar folosirea îngrăşămintelor cu fosfor a scăzut cu 50,9 în Ţările de Jos.

#ingrasaminte minerale #Agricultură #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.