Ultima strigare! AIPA cheamă fermierii să depună dosarele pentru compensarea accizei la motorină

Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează despre ultima zi de recepționare a cererilor de acordare a compensației parțiale a accizei la motorina facturată până la data de 30 iunie 2022.

Astfel, până în prezent, AIPA a recepționat 1834 cereri de acordare a compensării accizei la motorină.

Autoritățile anunță că acciza la motorină se compensează în cuantum de 100% din cota stabilită pentru anul 2022 sau 2 980 lei per tonă – pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, clasificate conform prevederilor.

Acciza la motorină în cuantum de 30% este compensată pentru anul 2022 sau 894 lei per tonă – pentru alte categorii de întreprinderi care nu sunt specificate în Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii;

Totodată, în cuantum de 100% din cota stabilită pentru anul 2022 sau 2 980 lei per tonă – pentru întreprinderile din sectorul zootehnic.

Pe lângă compensarea accizei la motorină, fermierii au solicitat Ministerului Agriculturii instituirea stării de urgență în agricultură urmare a secetei care a afectat culturile agricole.

Estimările arată o înjumătățire a recoltei de grâu pentru anul 2022 – 800 mii tine față de 1,5 mil. tone în anul 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compesanre #fermieri #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.