Americanii nu-şi pot plăti facturile la energie şi se afundă în datorii din cauza inflaţiei

Aproximativ 20 milioane de gospodării din America, aproximativ una din şase, au rămas în urmă cu plata facturilor la utilităţi, scrie Bloomberg. Criza se datorează scumpirii dramatice a electricităţii determinată de costul în accelerare al gazelor.

Deconectările în urma neplăţii facturilor pot avea consecinţe dramatice, mai ales din perspectiva temperaturilor record. Deja aflaţi sub presiune din cauza scumpirilor la aproape orice, din ce în ce mai mulţi americani sunt nevoiţi să aleagă între hrană, gospodărie şi energie.

„Mă aştept la un tsunami de deconectări,“ arată Jean Su, avocat la Center for Biological Diversity.

Gospodăriile americane datorează aproximativ 16 miliarde de dolari legat de facturi la energie neplătite, dublul totalului de dinaintea pandemiei.

Cu inflaţia situată la un maxim pe 40 de ani, americanii se chinuie să ţină pasul cu scumpirile şi pun mai puţini bani deoparte pentru urgenţe şi ţinte financiare pe termen lung, potrivit CNBC.

Pentru a face faţă costurilor în creştere, 43% dintre americani se aşteaptă să se îndatoreze şi mai mult în următoarele şase luni, în special adulţii tineri şi părinţii cu copii mici, relevă un studiu LendingTree.

Majoritatea se vor baza pe carduri de credit pentru a acoperi diferenţa dintre necesităţi şi ceea ce-şi permit. „În lunile următoare, şi mai mulţi americani ar putea apela la cardurile de credit în condiţiile în care creşterile de preţuri le dau peste cap bugetele“, avertiza recent biroul american pentru protecţia consumatorilor (CFPB), notează CNN.

Deja, creşterea îndatorării a împins datoriile totale ale gospodăriilor americane la un nivel record de 16.000 de miliarde de dolari la începutul anului. În trimestrul al doilea al anului, acestea au depăşit 16.150 miliarde dolari în condiţiile în care consumatorii s-au îndatorat mai mult pentru a face faţă creşterii accelerate a inflaţiei.

#facturi #inflație #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.