Putin duce rușii la dezalcoolizare forțată. Magazinele din Rusia rămân fără whisky și coniac

Marii retaileri, a căror gamă de alcool de import a scăzut deja cu 40-95% față de anul trecut, așteaptă ca până la jumătate din produsele rămase să dispară de pe rafturi în următoarele trei luni, iar prețurile să crească, conform Kommersant.

Operatorii de pe piață văd în importurile paralele de alcool o soluție pentru a ieși din această situație, la care se opun distribuitorii și producătorii. Pe fondul amenințării unei penurii, lanțurile de magazine vor să înceapă să importe doar mărci cunoscute, spun experții.

În perioada iunie-august, sortimentele de alcool importate în lanțurile federale au scăzut cu 40-95% față de anul precedent, în funcție de categorie, și ar putea scădea cu încă 40-50% în următoarele trei luni. Astfel de date au fost furnizate pentru Kommersant de către Asociația Companiilor de Retail (AKORT; include X5 Group, Magnit, Lenta, Auchan, Azbuka Vkusa etc.).

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere

Potrivit ACORT, importurile de băuturi alcoolice de la marile lanțuri de retail în această perioadă au scăzut cu 60-100%.

În special, aprovizionarea cu vinuri spumante din regiunea Champagne a fost complet oprită, importurile de whisky au scăzut cu 70%, coniacul francez și berea importată au scăzut cu 60%. În acest context, prețurile de achiziție pentru alcoolul importat au crescut din februarie cu 27-40%, iar pentru unele articole cu 70%, precizează ACORT.

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere odată cu izbucnirea ostilităților din Ucraina și aplicarea unui nou val de sancțiuni. Potrivit rezultatelor pentru prima jumătate a anului, importurile de toate băuturile tari au scăzut cu aproape 35%, până la 32,65 milioane de litri, iar cele de whisky – cu aproape 50%, până la 11,8 milioane de litri. Ca parte a sancțiunilor, Statele Unite au interzis complet expedierea de alcool către Federația Rusă, iar UE – alcool mai mult de 300 de euro pe unitate. O serie de companii au oprit ele însele livrările sau s-au retras de pe piață. Reducerea activităților în această țară la sfârșitul lunii iunie a fost anunțată la Diageo (Bell’s, Johnnie Walker, Captain Morgan, Baileys). Iar Beam Suntory (Jim Beam) și Edrington (Macallan) au anunțat vânzarea distribuitorului rus Maxxium Russia către conducerea locală.

Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top

Totuși, asta s-ar putea să nu-l afecteze pe liderul rus, întrucât se știe despre acesta că este împotriva alcoolului, iar surse apropiate Kremlinului au declarat că Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top din Rusia.

Publicația rusească cu sediul în Letonia, Meduza, face referire la mai multe surse apropiate administrației președintelui Rusiei. Potrivit acestora, Putin a început să acorde o atenție deosebită problemei abuzului de alcool, întrucât, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, oficialii ruși au început să bea mult mai des. În special, președintele Federației Ruse este deosebit de îngrijorat de starea unor persoane din „cercul său intim”.

„Oamenii își eliberează stresul în acest fel încă din februarie. Miniștrii, adjuncții lor, chiar și unii viceprim-miniștri, angajați ai administrației prezidențiale și ai Consiliului de Securitate, unii șefi de corporații de stat și guvernatori” a spus sursa citată de publicația Meduza.

Conform aceleiași publicații, principala cauză a „stresului”, urmat de consumul excesiv de alcool, este prejudiciul cauzat Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, inclusiv sancțiunile: „S-au așezat [în februarie – n.r.] la un pahar. Unii dintre ei au fost absorbiți de băutură”, a spus sursa citată de Meduza.

#alcool #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.