Ungaria a inaugurat cel mai mare terminal feroviar intermodal din Europa. Cât a costat

Ministrul ungar de externe şi al comerţului, Peter Szijjarto, a inaugurat marţi un terminal feroviar intermodal la Fenyeslitke, în apropierea graniţei cu Ucraina, a cărui construcţie a costat 30 miliarde de forinţi (73 milioane de euro), informează MTI.

În cadrul ceremonia de inaugurare, Szijjarto a spus că terminalul va juca un „rol enorm” în facilitarea exporturilor de grâne din Ucraina spre rutele comerciale din Adriatica. Capacitatea de transbordare a terminalului va atinge 800 de tone de cereale pe oră, capacitatea anuală urmând să ajungă la 1 milion de containere, a precizat el.

Szijjarto a mai afirmat că terminalul intermodal feroviar, cel mai mare şi mai modern din Europa, a fost finalizat în timp record şi utilizând soluţii digitale. Terminalul va permite încărcarea simultană, rapidă şi în siguranţă a patru trenuri cu lungimea de 740 metri, a adăugat ministrul ungar. Potrivit acestuia, în jur de 500 de persoane vor lucra la terminalul East-West Gate (EWG).

Potrivit informațiilor, EWG va fi primul terminal intermodal bazat pe tehnologie verde şi care foloseşte propria reţea 5G pentru comunicaţii interne şi operarea dispozitivelor sale tehnologice. Instalaţia va fi alimentată cu energie verde, în acord cu strategia UE privind transportul feroviar şi clima. Un parc solar de înaltă performanţă şi un sistem de pompare a căldurii vor furniza energie electrică, iar în zona terminalului vor fi utilizate numai echipamente de tracţiune şi maşini electrice.

#terminal feroviar #grane #Europa #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.