Statele Unite vând 15 milioane de barili de petrol din rezerve. Vor să scadă prețurile

Guvernul Statelor Unite a anunţat marţi vânzarea a 15 milioane de barili de petrol din rezerva strategică pentru a încerca o reducere a preţului acestui combustibil înainte de alegerile legislative din 8 noiembrie, relatează agenţia EFE.

La o întâlnire cu jurnaliştii, reprezentanţii Casei Albe au informat că Departamentul de Energie va vinde cantitatea de 15 milioane de barili (ultima parte dintr-un total de 180 milioane barili pe care preşedintele SUA, Joe Biden, l-a aprobat în martie) pentru livrare în luna decembrie.

În plus, Biden a cerut Departamentului Energiei să fie pregătit pentru a vinde mai mulţi barili din fondul de rezervă pe parcursul iernii, dacă va fi necesar pentru a combate creşterea preţurilor, scrie Agerpres.

În prezent, rezervele strategice de petrol ale SUA conţin aproximativ 400 milioane de barili de petrol.

În plus, Guvernul a anunţat intenţia este de a recumpăra această cantitate de petrol în momentul în care preţurile se vor situa între 67 şi 72 de dolari/baril şi va cere companiilor petroliere să scadă preţul pe care îl cer consumatorilor.

Deşi aceste măsuri fuseseră deja anunţate din martie, Biden însuşi va fi cel care le face oficiale miercuri, împreună cu mai multe decizii pentru scăderea preţului benzinei în ţară.

„Va fi un anunţ miercuri în politica preşedintelui despre care va fi următorul pas înainte şi ce va face el pentru a aduce o anumită uşurare poporului american”, a spus la conferinţa de presă zilnică purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Preţurile benzinei în Statele Unite au crescut săptămâna trecută după ce alianţa OPEC+, condusă de Arabia Saudită şi Rusia, a decis reducerea producţiei cu circa două milioane barili pe zi (mbz), ceea ce reprezintă cea mai mare reducere a ofertei de petrol începând din mai 2020.

Media preţurilor benzinei în SUA este în prezent de circa 3,87 dolari galonul (3,78 litri), un nivel ridicat, dar sub creşterea record de 5,02 dolari galonul din iunie, conform Asociaţiei Automobilistice americane.

#rezerve #petrol #pret #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.