Caz de război Rusia-Japonia. Omul lui Putin i-a cerut să-și facă hara-kiri premierului Kishida

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a acuzat sâmbătă pe premierul japonez Fumio Kishida de obediență rușinoasă față de Statele Unite și i-a sugerat acestuia să-și facă seppuku, transmite Reuters.

Aceasta a fost cea mai recentă declarație dintr-un lung șir de declarații șocante și provocatoare din partea lui Medvedev, care a era văzut cândva ca un reformator cu înclinații occidentale.

Medvedev este un aliat de bază al președintelui Vladimir Putin, ocupând funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și al unui organism care supraveghează industria de apărare.

El a reacționat la întâlnirea de vineri, de la Washington, dintre Kishida și președintele american Joe Biden, în urma căreia cei doi lideri au emis o declarație comună în care se spune că: „Afirmăm fără echivoc că orice utilizare a unei arme nucleare de către Rusia în Ucraina ar fi un act de ostilitate împotriva umanității și nejustificabil în niciun fel”.

Medvedev a afirmat că declarația arată „paranoia” față de Rusia și „trădează memoria sutelor de mii de japonezi care au murit în exploziile de la Hiroshima și Nagasaki” – o referire la bombele atomice pe care Statele Unite le-au aruncat asupra Japoniei pentru a forța capitularea acesteia la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Medvedev a declarat că, în loc să ceară Statelor Unite să se pocăiască pentru acest lucru, Kishida arată că este „doar un însoțitor de serviciu pentru americani”.

El a declarat că o astfel de rușine poate fi spălată doar prin comiterea seppuku – o formă de sinucidere prin spintecare, cunoscută și sub numele de hara-kiri. Kishida ar trebui să-și facă seppuku în timpul ședinței de guvern după întoarcerea de la Washington, a adăugat Medvedev.

De la invazia Rusiei în Ucraina, Medvedev a amenințat în repetate rânduri că amestecul Occidentului în criză ar putea duce la un război nuclear și s-a referit la ucraineni drept „gândaci”, într-un limbaj despre care Kievul spune că este în mod deschis genocidar.

Putin a declarat anul trecut că riscul unui război nuclear este în creștere, dar a insistat că Rusia nu a „înnebunit” și că își vede propriul arsenal nuclear ca pe un factor de descurajare pur defensiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.