Partidul Șor, în corzi! Curtea Constituțională îi pregătește o surpriză

În data de 10 mai până la 17 mai 2023, în sala de ședințe a Curții, va fi examinată sesizarea Guvernului prin care se solicită verificarea constituționalității Partidului politic „Șor”, anunță Curtea Constituțională.

Partidul de guvernământ s-a expus de mai multe ori cu privire la scoaterea în afara legii a Partidului Șor. Iar în noiembrie anul trecut fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco a depus o sesizare la Curtea Constituțională în acest sens.

Litvinenco făcea referire şi la finanţarea formaţiunii politice condusă de deputatul fugar Ilan Şor: „Finanțarea ilegală în cazul acestui partid a fost confirmată de-a lungul timpului prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești (alegerile prezidențiale din 2016, alegerile locale în mun.Chișinău din 2018, alegerile parlamentare pe circumscripția Hâncești din 2020, alegerile locale în mun.Bălți din 2021). Din cauza finanțării ilegale, candidații acestui partid au fost excluși din cursele electorale. Observăm că, constatarea finanțărilor ilegale a avut loc în mod constant, aproape la fiecare scrutin electoral, indiferent cine era la guvernare în țară. Plus la aceasta, se cunoaște că instituțiile de drept investighează, prin prisma legislației penale, mai multe acțiuni privind finanțarea acestei formațiuni”.

Un alt argument prezentat de ministrul Justiţiei sunt recentele constatări al Guvernului SUA în privinţa lui Ilan Şor şi a Partidului Şor: „Constatările autorităților din SUA, dar și materialele ajunse în spațiul public, demonstrează că acest partid promovează interesele unui stat străin, ceea ce înseamnă că acționează împotriva suveranității și independenței țării”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curte #partid #Sor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.