Spînu face dezvăluiri: Compania de traduceri pe care o conduc are rulaje de milioane

Într-un interviu pentru Telegram Talks cu Dumitru Ciorici, Secretarul General al Președinției, Andrei Spînu a declarat că afacerea din traduceri pe care o controlează are rulaje de milioane de lei, însă a refuzat să dea o cifră exactă. „Compania se ocupă cu traducerile tehnice”

„Compania noastră este printre 100 de companii din lume. Rulajele depășesc câteva milioane de lei. Am avut o perioadă complicată în pandemie și acum în timpul războiului din Ucraina, însă în vremurile bune am avut creșteri și de 70%”, a punctat Spînu.

Spânu a explicat de ce compania Wupp Ltd are un singur angajat. „Această doar centralizează veniturile din celelalte companii și respectiv nu am nevoie de mai mulți angajați. Este o companie unde ajung încasările, iar o parte din bani sunt destinați pentru cheltuielile curente iar pentru dividende”.

Potrivit declarației de avere Spînu a încasat în anul 2022 dividende în sumă de 119,8 mii de euro și un salariu de 360 de mii de lei din funcția de ministru al Infrastructurii. Spînu declară mai multe terenuri agricole o casă de locuit care valorează 4,2 milioane de lei.

Spînu mai declară patru companii pe care le controlează. Este vorba de Wupp Ltd, OneTwoStart Ltd, S.R.L. NOM ASVELLO și Bloombrain OU

Într-o investigație RISE, se spune că numele lui Spînu este legat de mai multe zone offshore. Direct sau indirect, numele lui este legat de jurisdicții precum Cipru, Hong Kong, Delaware și Belize.

Mai mult, pe când era viceministru al Tineretului și Sportului, Spînu a fost și în incompatibilitate de funcție. S-a întâmplat la intersecția anilor 2015-2016, când, în paralel, a administrat activitatea unei firme din Hong Kong care, în ultimii ani, i-a adus circa 8 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#traduceri #Spînu #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE că sărăcia copiilor reprezintă un indicator esențial al eficienței politicilor guvernamentale și că autoritățile trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce acest fenomen. Reacția vine după ce Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat că 33,6% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de 2023, iar 17,1% se află în sărăcie extremă. Disparitățile între mediul urban și rural rămân pronunțate — 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș.

„Pentru mine, ca ministru, sărăcia copiilor este un turnesol la succesul programelor și reformelor pe care le facem. În Republica Moldova, din păcate, avem familii și copii care trăiesc în sărăcie și asta este un lucru absolut inacceptabil. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca asemenea cazuri să dispară”, a declarat Buzu.

Potrivit acestuia, Biroul Național de Statistică măsoară sărăcia prin trei metode: în funcție de cheltuieli, conform metodologiei Eurostat bazate pe venituri și prin analiza sărăciei multidimensionale, care evaluează accesul la servicii, educație și condiții de trai. Ministrul a menționat că, potrivit noilor calcule, guvernul a reușit să stabilizeze rata sărăciei, iar indicatorul multidimensional arată o ușoară scădere.

„Dacă ne uităm la familiile cu mai mulți copii din zonele rurale, acolo sărăcia este concentrată. De aceea, prin reforma Restart, încercăm să identificăm aceste familii și să le oferim un sprijin mai corect. Am dublat îndemnizația unică la naștere, oferim o îndemnizație universală de 1.000 lei pe lună pentru copii până la vârsta de doi ani și investim în alimentația gratuită în școli”, a explicat Buzu.

El a adăugat că, deși au fost mobilizate resurse importante, este nevoie de mai multă hotărâre și implicare. „Este absolut inacceptabil ca în Moldova să existe copii invizibili, pe care nu-i vedem și, din cauza asta, nu putem manifesta empatie și grijă față de ei”.

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”.