Bancherii, în goana după bani, s-au înghesuit să crediteze statul cu peste un miliard de lei

Ministerul de Finanțe a plasat obligațiuni în sumă de 1,3 miliarde de lei, în ziua de marți, la o dobândă de 9,95% față de 11,2 de la licitația precedentă, arată datele publicate de instituție.

Finanțele au vândut hârtii de valoare în sumă de 1,2 miliarde lei, în timp ce băncile au venit cu ofertă de peste 2 miliarde de lei.

Datele licitației arată că randamentul pentru hârtiilor de valoare pentru 91 zile a fost 9,95%, 182 zile – 9,56%, 364 zile – 8,53% față de licitația precedentă când dobânzile au fost de 11,46%, 10,29% şi, respectiv, 9,39%.

Dobânzile cerute de investitori pentru bondurile statului pentru 91 de zile au fost de 10,33%, 182 de zile – 10,51% şi 364 de zile – 9,58%, ceea ce este de asemenea mai puţin faţă de licitaţia din 2 mai -91 de zile – 11, 51% , 182 zile – 11,05%, 364 zile – 9,60%.

Hârtiile de valoare ale statului s-au ieftinit pe fundalul reducerii ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei în ultima ședință de politică monetară cu 4%, la 10% anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titluri de stat #bani #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna august, Moldova a cumpărat mai puțină energie electrică decât în iulie, însă a plătit considerabil mai mult pentru aceasta. Potrivit datelor S.A. „Energocom”, volumul achiziționat a scăzut cu aproape 4%, în timp ce prețul mediu de cumpărare a crescut cu peste 17%, ajungând la 156,80 euro pentru un MWh, față de 133,86 euro în luna precedentă.

În total, Energocom a cumpărat în august 297 420 MWh de energie electrică, cu 11 448 MWh mai puțin decât în iulie, când volumul a ajuns la 308 868 MWh.

În schimb, diferența de preț este mult mai mare. Dacă în iulie un MWh a costat, în medie, 133,86 euro, în august prețul a urcat la 156,80 euro. Astfel, pentru fiecare MWh cumpărat, Energocom a plătit în medie cu 22,94 euro mai mult.

O parte din această energie a fost produsă în țară. În august, producția locală a acoperit 21,64% din volumul total cumpărat, în scădere de la 24,74% în iulie. Aproximativ 20,3% din volumul total a fost asigurat de parcurile și centralele de energie regenerabilă, iar 1,35% de CET-Nord și Termoelectrica.

În schimb, ponderea energiei importate a crescut. În august, importurile au reprezentat 78,36% din totalul energiei cumpărate, față de 75,26% în iulie. Cea mai mare parte a energiei importate a fost cumpărată prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina. Acestea au reprezentat 72,47% din volumul total în august, față de 57,33% în iulie. În același timp, Energocom a redus semnificativ achizițiile de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), prin OPCOM și Bursa Română de Mărfuri. Dacă în iulie acestea reprezentau 17,93% din volumul total cumpărat, în august ponderea a coborât la 5,89%.

Potrivit Energocom, prețul mediu de achiziție este influențat și de faptul că energia este procurată în special pentru orele de vârf. Compania cumpără mai puțină energie produsă în timpul zilei și se concentrează pe intervalele 07:00–11:00 și 18:00–23:00, când necesarul este mai mare.

Acest mecanism este aplicat după schimbarea regulilor pieței energiei electrice, intrate în vigoare la 1 iulie 2026. Achizițiile furnizorilor cu obligații de serviciu public se desfășoară prin mecanisme concurențiale, inclusiv Piața organizată a contractelor bilaterale, Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică.