Datorii la subvențiile fermierilor! Recean spune când vor fi stinse creanțele către agricultori

Datoria la plata subvențiilor către fermieri se cifrează la 900 de milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie urmează să fie debursată întreaga sumă, a declarat de la tribuna Parlamentului, Dorin Recean care prezintă rectificarea bugetului pentru anul 2023.

„Am crescut capacitatea de procesare a dosarelor la AIPA pentru a putea debursa întreaga sumă până la sfârșitul lunii iulie. Am suplimentat fondul de subvenționare cu 100 de milioane de lei pentru a compensa costurile la motorină și fertilizanți”, a punctat Recean.

Premierul a spus că în prezent se discută cu partenerii de dezvoltare pentru a achita diferența de costuri care se regăsește în costul produsului final.

Ultimele date ale AIPA relevă că în primele cinci luni ale anului, pe conturile agricultorilor au fost debursați peste 600 milioane Lei, ceea ce constituie cca. 40% din valoarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#subvenții #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.