Bun îi vinul ghiurghiuliu al guvernatorului Isărescu! Profit cu peste 40% mai mare

Afacerea cu vin a familiei Isărescu merge pe plus de la înființare. Niciun an cu pierdere, deși profitul s-a redus în ultimii doi ani de la vârful atins în 2020.

Cifra de afaceri înregistrată de firma deținută de Mugur Isărescu a fost anul trecut de 5,93 de milioane de lei, circa 1,18 milioane de euro. Față de 2021, afacerile au scăzut aproape insesizabil, cu 0,25%, notează economica.net.

În schimb, profitul net al companiei Măr S.R.L. a crescut cu 43%, de la 952.000 de lei în 2021, la 1,36 de milioane de lei în 2022. Creșterea vine totuși după recordul din 2020, când profitul net a fost de aproape 1,9 milioane de lei.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) deține 54,01% din Măr SRL, restul asociaților fiind soția acestuia, Elena, care deține 25,39% și copii lor, Costin și Lăcrămioara, fiecare cu 10,3% din firmă, potrivit Termene.ro.

Vinurile Casa Isărescu produse la podgoria din Drăgășani sunt comercializate și în lanțurile marilor retaileri precum Annabella, Kaufland, Mega Image, Metro, Profi și Selgros. Crama produce vinuri din soiurile Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Crâmpoşie selecţionată, Tămâioasă Românească, Merlot, Negru de Drăgăşani şi Syrah.

În plus, la crama guvernatorului se practică și enoturismul. Isărescu a atras în 2012 fonduri europene pentru transformarea unei clădiri existente în pensiune. Valoarea întregului proiect a fost de peste 330.000 de euro, iar firma a solicitat finanțare de aproape 200.000 de euro.

#anul vitivinicol #Isărescu #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.