În New York şi Londra, proprietarii marilor clădiri de birouri preferă să le abandoneze decât să scoată din buzunar bani pentru creditele imobiliare ale căror rate au ajuns să fie prea costistioare de suportat, iar acest comportament a ajuns să se răspândească în intreaga lume, scrie Bloomberg.
Proprietarii celui mai mare mall din centrul oraşului San Francisco l-au abandonat, iar un nou zgârie-nori din Hong Kong este închiriat doar pe un sfert. Numai în SUA nota de plată pentru creditele imobiliare a ajuns să depăşească un trilion de dolari, iar scadenţa vine în acest an.
Acest fenomen care îşi face loc în real-estate-ul din întreaga lume aduce cu el perespective sumbre pentru economia globală. Chiar dacă pieţele bursiere se redresează şi investitorii speră că cele mai rapide creşteri ale ratelor dobânzilor din ultima generaţie se vor diminua, problemele din domeniul imobiliar vor dura ani de zile.
În perioada pandemiei şi înainte de aceasta, marii proprietari de birouri şi creditorii au fost prinşi într-un shoping-spree alimentat de banii ieftini specifici acelor ani. În prezent, actorii principali ai pieţei de real estate se confruntă cu schimbări privind felul în care oamenii lucrează, fac cumpărături şi locuiesc, toate aceste aspecte fiind remodelate de pandemie.
În acelaşi timp, ratele mai mari ale dobânzilor fac mai costisitoare cumpărarea sau refinanţarea creditelor pentru clădiri.
Se apropie un punct de cotitură: Numai în SUA, aproximativ 1.400 de miliarde de dolari în credite imobiliare comerciale sunt scadente în acest an şi anul viitor, potrivit Asociaţiei Bancherilor din SUA. Când va sosi termenul limită, proprietarii care se confruntă cu rate uriaşe ar putea prefera să intre în incapacitate de plată în loc să se împrumute din nou pentru a plăti datoria.
Proprietari instituţionali importanţi, printre care Blackstone, Brookfield şi Pimco, au ales deja să nu mai plătească pentru unele clădiri, deoarece îşi pot folosi mai bine banii şi resursele.
„Oamenii nu renunţă atât de uşor la active decât dacă pur şi simplu nu văd nicio speranţă şi recunosc că sunt irecuperabile”, a declarat Harold Bordwin, director în New York la Keen-Summit Capital Partners LLC, specializat în renegocierea proprietăţilor imobiliare aflate în dificultate.
Numărul tranzacţiilor este în picaj – iar atunci când au loc tranzacţii, scăderile de preţ sunt drastice. În SUA, unde ratele de rentabilitate au fost mai mici decât în Asia şi Europa, valorile pentru birourile de calitate instituţională au scăzut cu 27% din martie 2022, când ratele dobânzilor au început să crească, potrivit companiei de analiză a datelor Green Street.
Preţurile clădirilor de apartamente au scăzut cu 21%, iar mall-urile au scăzut cu 18%. Se aşteaptă ca preţurile birourilor să scadă cu peste 25% în Europa şi cu aproape 13% în regiunea Asia-Pacific înainte de a atinge un minim, potrivit previziunilor PGIM Real Estate.
Analiştii imobiliar numesc această scădere „marea resetare”, iar ar putea să se petreacă dureros de lent pentru piaţă şi actorii ei. A fost nevoie de şase ani pentru ca preţurile birourilor din SUA să se redreseze după criza financiară din 2008, chiar dacă acel episod a fost centrat pe sectorul imobiliar rezidenţial, iar acum se prognozează o revenire care va necesita un dceniu.
Problemele imobiliarelor se vor adăuga la stresul unui sistem financiar care se clatină deja din cauza crizei băncilor regionale din acest an. Iar pe măsură ce recesiunea se adânceşte, aceasta va avea un impact transformator asupra unor oraşe, care se vor confrunta cu clădiri goale şi venituri mai mici din impozitul pe proprietate.
Problema datoriilor asociate imobiliarelor nu este specifică SUA şi a ajuns să se extindă până în Suedia şi Coreea de Sud, iar analiştii şi economiştii sunt rezervaţi în ceea ce priveşte evoluţia economiei globale, pe umerii căreia apasă acum problema imobiliarelor, inflaţia şi războiul.
