Cum a fost salvată Republica Moldova de la inflația la mâncare care risca să strivească populația

Producția agricolă și alimentară din Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice. Republica Moldova ar trebui să se focuseze pe exportul producției agricole procesate și al producției din sectorul zootehnic. Relațiile comerciale cu Ucraina, pentru prima dată, sunt în favoarea Republicii Moldova. În ultima perioadă au crescut de nouă ori exporturile moldovenești către Ucraina., constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”

Potrivit economistului, să importăm mai puțin din Ucraina înseamnă că trebuie să importăm produse mai scumpe din altă parte. Importăm foarte mult deoarece avem o agricultură foarte slabă”, a afirmat economistul. Cât privește tot comerțul extern cu Ucraina, a afirmat că importurile, în valoare anuală, erau în 2020 – 870 de milioane de dolari, iar în 2022 au ajuns la – 1,3 miliarde de dolari.

„Comerțul Republicii Moldova cu Ucraina cu produse agricole și alimentare era la nivel de aproape 233 de milioane de dolari anual în 2020. Exporturile erau puțin peste 20 de milioane de dolari, iar importurile – puțin peste 212 milioane de dolari. De când a început războiul, importurile au crescut până la 411 milioane de dolari, iar exporturile – la 65 de milioane de dolari. „Ucraina, în perioada 2020/2021, deținea 25% din cota importurilor noastre, acum deține 31% și este legat de prețurile accesibile. Inclusiv, datorită importurilor din Ucraina la noi scade inflația, în special la produsele alimentare. Moldovenii vor economisi, comparativ cu 2022, la produsele alimentare, câteva miliarde de lei. Ucraina deține 31% din cota importurilor deoarece are cele mai ieftine produse alimentare”, a punctat Ioniță.

Economistuyl spune că Republica Moldova a avut întotdeauna importuri masive din Ucraina. „Importam de șapte ori mai mult decât exportam. În 2021, exporturile noastre către Ucraina erau la nivel de 80 de milioane de dolari, importurile – 600-700 milioane de dolari. După începerea războiului, au început să crească exporturile moldovenești către Ucraina. De la 95 de milioane de dolari în primul trimestru din 2022 la 868 de milioane de dolari în primul trimestru din 2023”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #alimente #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.