Cum a fost salvată Republica Moldova de la inflația la mâncare care risca să strivească populația

Producția agricolă și alimentară din Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice. Republica Moldova ar trebui să se focuseze pe exportul producției agricole procesate și al producției din sectorul zootehnic. Relațiile comerciale cu Ucraina, pentru prima dată, sunt în favoarea Republicii Moldova. În ultima perioadă au crescut de nouă ori exporturile moldovenești către Ucraina., constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”

Potrivit economistului, să importăm mai puțin din Ucraina înseamnă că trebuie să importăm produse mai scumpe din altă parte. Importăm foarte mult deoarece avem o agricultură foarte slabă”, a afirmat economistul. Cât privește tot comerțul extern cu Ucraina, a afirmat că importurile, în valoare anuală, erau în 2020 – 870 de milioane de dolari, iar în 2022 au ajuns la – 1,3 miliarde de dolari.

„Comerțul Republicii Moldova cu Ucraina cu produse agricole și alimentare era la nivel de aproape 233 de milioane de dolari anual în 2020. Exporturile erau puțin peste 20 de milioane de dolari, iar importurile – puțin peste 212 milioane de dolari. De când a început războiul, importurile au crescut până la 411 milioane de dolari, iar exporturile – la 65 de milioane de dolari. „Ucraina, în perioada 2020/2021, deținea 25% din cota importurilor noastre, acum deține 31% și este legat de prețurile accesibile. Inclusiv, datorită importurilor din Ucraina la noi scade inflația, în special la produsele alimentare. Moldovenii vor economisi, comparativ cu 2022, la produsele alimentare, câteva miliarde de lei. Ucraina deține 31% din cota importurilor deoarece are cele mai ieftine produse alimentare”, a punctat Ioniță.

Economistuyl spune că Republica Moldova a avut întotdeauna importuri masive din Ucraina. „Importam de șapte ori mai mult decât exportam. În 2021, exporturile noastre către Ucraina erau la nivel de 80 de milioane de dolari, importurile – 600-700 milioane de dolari. După începerea războiului, au început să crească exporturile moldovenești către Ucraina. De la 95 de milioane de dolari în primul trimestru din 2022 la 868 de milioane de dolari în primul trimestru din 2023”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #alimente #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.