Ce afacere de 200 de milioane de dolari vor face Leonardo DiCaprio şi Jeff Bezos

Leonardo DiCaprio şi Jeff Bezos contribuie la lansarea unui fond de 200 de milioane de dolari pentru protejarea Amazon.

Proiectul „Protect Our Planet” îşi propune să să accelereze tranziţia ţării sud-americane către o economie durabilă şi ecologică.
Leonardo Dicaprio s-a implicat în multe mişcări de salvare a mediului şi combatere a crizei climatice. Potrivit unui nou raport, actorul premiat cu Oscar, Leonardo Dicaprio, şi fondatorul Amazon , Jeff Bezos, pun la bataie 200 de milioane de dolari în această provocare care va sprijini extinderea şi gestionarea ariilor protejate şi a teritoriilor indigene din Brazilia, scrie Variety.

Potrivit raportului, banii pe care îi investeşte PoP Challenge vor fi pentru a ajuta Brazilia şi pentru a contribui la lupta împotriva defrişărilor din Amazon.

„Suntem inspiraţi de obiectivele ambiţioase ale Braziliei în ceea ce priveşte protejarea Amazonului, unul dintre cele mai importante locuri pentru viaţa sălbatică de pe planetă, şi suntem încântaţi să putem sprijini aceste eforturi prin intermediul provocării”, a declarat Leonardo Dicaprio în declaraţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bezos #Leonardo DiCaprio #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.