O companie din Israel a primit aprobarea să vândă primele fripturi din lume din carne de vită cultivată în laborator

O companie israeliană a primit undă verde din partea autorităţilor sanitare pentru a vinde primele fripturi din lume realizate din celule de vită cultivate, şi nu din întregul animal, au declarat oficialităţile sanitare din această ţară.

Măsura urmează aprobării, anul trecut, în Statele Unite, a cărnii de pui cultivate în laborator.

Aleph Farms, din Israel, a primit o autorizare iniţială din partea Ministerului israelian al Sănătăţii în decembrie, a declarat compania într-un comunicat.

Măsura a fost anunţată de către premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a numit dezvoltarea „o inovaţie globală”.

Firma a declarat că intenţionează să introducă o „friptură mică” cultivată pentru clienţii din Israel.

Carnea de vită va fi cultivată din celule derivate dintr-un ovul fertilizat de la o vacă Black Angus, pe nume Lucy, care trăieşte într-o fermă din California.

Autorităţile de reglementare trebuie încă să aprobe etichetele companiei şi să efectueze o inspecţie finală, a declarat Yoav Reisler, de la Aleph Farms.

După aceea, ar putea dura luni de zile până când produsul va fi servit clienţilor.

Aleph Farms se alătură Upside Foods şi Good Meat, două companii cu sediul în California care au primit undă verde pentru a vinde pui de cultură în Statele Unite, în luna iunie.

Peste 150 de companii din lume urmăresc obiectivul de a crea carne cultivată, sau „cultivată din celule”, cunoscută şi sub numele de carne crescută în laborator.

Susţinătorii spun că fabricarea cărnii din celule va reduce drastic răul provocat animalelor şi va evita impactul asupra mediului al producţiei de carne convenţionale.

Dar industria se confruntă cu obstacole, printre care se numără costurile ridicate şi provocarea de a produce suficientă carne la o scară suficient de mare pentru a face producţia accesibilă şi profitabilă.

Carnea cultivată este crescută în rezervoare mari de oţel, folosind celule care provin de la un animal viu, de la un ovul fertilizat sau de la o bancă specială de celule stocate.

Celulele originale sunt combinate cu nutrienţi speciali pentru a le ajuta să crească în mase sau foi de carne care sunt modelate în alimente familiare, cum ar fi cotletele sau friptura.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cultivare #laborator #Israel #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.