Scenariul Z pentru Transnistria în cazul în care rămâne fără gaz! Parlicov: Vom negocia pe alte paliere decât metanul

În 2026, contractul dintre Moldovagaz și Gazprom va expira, existând riscul ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat, în cadrul emisiunii „Studio politic” de la Vocea Basarabiei, că Republica Moldova monitorizează progresul implementării contractului în anul viitor.

„Sigur că noi vom monitoriza cum se progresează pe implementarea acestui contract în anul viitor. Dacă vom vedea că există riscuri eminente de a fi sistate livrările în Transnistria, din cauza altor parteneri – Gazprom, de pildă, înseamnă că va trebui să intervenim și să ne pregătim de scenariu cel mai prost, scenariul Z. Știți, chestia A, B, C, apoi că acesta este scenariul Z. Scenariul Z, în care, da, va trebui să asigurăm livrările pe malul stâng și atunci va apare întrebarea cine finanțează acest lucru și care sunt condițiile. Pentru că dacă consumatorii din stânga Nistrului nu-și asumă cheltuielile legate de acest gaz, înseamnă că o să trebuiască să negociem pe alte paliere decât doar gazele,” a explicat Parlicov.

Ministrul a reiterat, potrivit newstream.md, că menținerea calmului în regiune este esențială, cel puțin până când situația războiului din Ucraina se clarifică. Parlicov a subliniat că, în cazul în care consumatorii din stânga Nistrului nu-și asumă costurile legate de gaz, vor fi necesare negocieri suplimentare.

„Pentru noi, repet, contează să păstrăm, în primul rând, calmul în această regiune, cel puțin până nu se clarifică situația cu războiul din Ucraina. Dar ei vor achita? Deja, repet, cu certitudine, acești bani nu vor fi achitați de consumatorii de pe malul drept. Deja, cine și îi asumă? Îi asumă Gazprom-ul sau îi asumă consumatorii din stânga Nistrului?” a adăugat Parlicov.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazprom a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice,” a concluzionat ministrul Energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Gazproom #transnistria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.