30 de kilometri de drum vor fi reabilitați din Mecanismul pentru Interconectarea Europei

30,6 de kilometri de drum vor fi reabilitați din Mecanismul pentru Interconectarea Europei, care a fost acceptat de Bruxelles.

Urmează a fi reabilitat drumul de acces dintre PTF Reni – Giurgiulești (9 km) și Giurgiulești-Galați (18,5 km). Acest segment se află într-o stare rea și este un obstacol pentru șoferi. Drumul va fi extins la patru benzi și va fi reabilitat conform standardelor europene.

„Vom construi un drum nou, de aproximativ 3,15 km care o să ocolească satul Giurgiulești. În așa fel, toate mașinile de mare tonaj care merg spre port sau spre PTF, vor ocoli satul. Locuitorii din Giurgiulești vor scăpa de poluare fonică și de mediu, iar șoferii vor ajunge mai repede la destinație. Tot aici, va fi construită și o parcare pentru camioanele care așteaptă să treacă vama”, scrie ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, într-o postare pe canalul său de Telegram.

Costul total al proiectelor de infrastructură este de 15,5 milioane de euro, iar 50% din valoare (adică 7 785 000.00) va fi acoperită sub formă de grant de către Uniunea Europeană prin CEF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.