Agricultura în declin puternic: Recoltele se prăbușesc cu 15,5%, iar sectorul vegetal înregistrează pierderi masive

Producția agricolă totală din Republica Moldova a scăzut cu 6,8% în nouă luni ale lui 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Scăderea generală a fost determinată de o reducere de 15,5% în sectorul vegetal, în timp ce sectorul animalier a înregistrat o creștere de 10,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Recolta principalelor culturi agricole a înregistrat o scădere semnificativă. Producția totală de cereale și leguminoase boabe (fără porumb) a fost estimată la aproximativ 1.443 mii tone, cu 22% mai mică decât în 2023. Producția de grâu a scăzut cu 23%, ajungând la circa 1.194 mii tone, iar cea de orz a fost de 199 mii tone, cu 18% mai mică.

Creșterea animalelor în gospodării (greutate vie) a crescut cu 19,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu o creștere majoră de 36,5% în întreprinderile agricole. În contrast, în gospodăriile populației, producția animalieră a scăzut ușor cu 0,7%.

Producția de lapte a crescut cu 17,7% în întreprinderile agricole, însă la nivel general a scăzut cu 0,7% din cauza unei reduceri de 4,0% în gospodăriile populației. Producția de ouă a înregistrat o scădere totală de 0,9% în toate tipurile de gospodării.

La data de 1 octombrie 2024, efectivul de animale din întreprinderile agricole a înregistrat creșteri pe majoritatea speciilor, cu excepția vacilor pentru lapte și a păsărilor, în timp ce efectivul de animale din gospodăriile populației a scăzut la toate speciile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.