Adevărul despre banii moldovenilor! Anunțul vine chiar de la guvernatorul BNM, Octavian Armașu

14 Feb. 2023, 15:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
14 Feb. 2023, 15:49 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Leul moldovenesc se apreciază continuu în ultima perioada față de principalele valute de referință. Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat, într-o conferință de presă, că motivele aprecierii sunt fundamentale.

Șeful băncii centrale spune că pe piață există un exces de valută, iar BNM intervine în fiecare zi prin cumpărări pentru a admite volatilitatea cursului.

„Piața valutară a Republicii Moldova este mică, respectiv sumele mai mari de valută nu pot fi, cu ușurință, absorbite și ca să nu fie volatilitate excesivă suntem nevoiți să intervenim și să cumpărăm valuta pentru a completa rezervele. De aceea rezervele valutare au ajuns la un nivel record”, a explicat Armașu.

Guvernatorul a spus că aprecierea leului se datorează câtorva factori.

„Unele plăți pentru energie au fost finanțate de către partenerii externei, respectiv ele au fost amânate și nu se efectuează în perioada de încălzire dar se vor face vara. Or, a-a redus crearea pentru valută. Deoarece avem recesiune, cererea de valută din partea importatorilor s-a redus. Iar toate acestea combinate pun presiune pe leu. Or, noi cu politica monetară vrem să stimulăm cererea internă care urmează să echilibreze și apetitul pentru valută urmare a revigorării importurilor”, a punctat Armașu.

Pentru astăzi, 14 februarie, BNM a stabilit un curs de 18,76 lei pentru un dolar american cu un ban mai puțin față de cotația de ieri și de 20,03 de lei pentru un euro, cu 6 bani mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.