Aeroportul Chișinău, din nou în bătaia concesionării? Năsui: „Companii ultrastrategice din Europa sunt private”

04 Sept. 2026, 09:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Sept. 2026, 09:06 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministrul Dezvoltării Economice, Claudiu Năsui, nu exclude ca Aeroportul Chișinău să fie gestionat de capital privat. Oficialul spune că și companiile cu importanță strategică din Europa sunt deținute de privați și funcționează cu succes.

Întrebat dacă Aeroportul Internațional Chișinău ar trebui să rămână în proprietatea statului, Năsui a evitat să ofere un răspuns definitiv.

„Asta vreau să vă dau mai multe detalii, după ce agrez împreună cu restul echipei guvernamentale cum procedăm pe partea aceasta”, a declarat Claudiu Năsui la TV8.

Potrivit ministrului, faptul că o companie are o importanță strategică nu înseamnă automat că aceasta trebuie să fie deținută de stat.

„Uitați-vă în Europa. Nu trebuie să ajungem până la Statele Unite. DASO, Rheinmetall, companii mari, ultrastrategice, mult mai importante decât orice companie. Și cu toate acestea sunt private și reușesc foarte bine”, a spus Năsui.

Aminim că în 2013, statul a concesionat activele Aeroportului Internațional Chișinău și terenul aferent companiei „Avia Invest” pentru o perioadă de 49 de ani. Contractul prevedea investiții de peste 244 de milioane de euro în infrastructura aeroportuară. Ulterior, autoritățile au acuzat compania concesionară de nerespectarea obligațiilor asumate, inclusiv în ceea ce privește investițiile. Contractul a ajuns în instanțe, iar statul a inițiat procedurile pentru rezoluțiunea acestuia.

După ani de litigii, în 2023, Aeroportul Internațional Chișinău a revenit în gestiunea statului. Autoritățile au prezentat recuperarea aeroportului drept unul dintre cele mai importante active strategice readuse sub control public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Oct. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.