Americanii nu-şi pot plăti facturile la energie şi se afundă în datorii din cauza inflaţiei

Aproximativ 20 milioane de gospodării din America, aproximativ una din şase, au rămas în urmă cu plata facturilor la utilităţi, scrie Bloomberg. Criza se datorează scumpirii dramatice a electricităţii determinată de costul în accelerare al gazelor.

Deconectările în urma neplăţii facturilor pot avea consecinţe dramatice, mai ales din perspectiva temperaturilor record. Deja aflaţi sub presiune din cauza scumpirilor la aproape orice, din ce în ce mai mulţi americani sunt nevoiţi să aleagă între hrană, gospodărie şi energie.

„Mă aştept la un tsunami de deconectări,“ arată Jean Su, avocat la Center for Biological Diversity.

Gospodăriile americane datorează aproximativ 16 miliarde de dolari legat de facturi la energie neplătite, dublul totalului de dinaintea pandemiei.

Cu inflaţia situată la un maxim pe 40 de ani, americanii se chinuie să ţină pasul cu scumpirile şi pun mai puţini bani deoparte pentru urgenţe şi ţinte financiare pe termen lung, potrivit CNBC.

Pentru a face faţă costurilor în creştere, 43% dintre americani se aşteaptă să se îndatoreze şi mai mult în următoarele şase luni, în special adulţii tineri şi părinţii cu copii mici, relevă un studiu LendingTree.

Majoritatea se vor baza pe carduri de credit pentru a acoperi diferenţa dintre necesităţi şi ceea ce-şi permit. „În lunile următoare, şi mai mulţi americani ar putea apela la cardurile de credit în condiţiile în care creşterile de preţuri le dau peste cap bugetele“, avertiza recent biroul american pentru protecţia consumatorilor (CFPB), notează CNN.

Deja, creşterea îndatorării a împins datoriile totale ale gospodăriilor americane la un nivel record de 16.000 de miliarde de dolari la începutul anului. În trimestrul al doilea al anului, acestea au depăşit 16.150 miliarde dolari în condiţiile în care consumatorii s-au îndatorat mai mult pentru a face faţă creşterii accelerate a inflaţiei.

#facturi #inflație #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova mențin la Banca Națională volume de bani sub formă de rezerve obligatorii, atât în lei moldovenești, cât și în valută liber convertibilă. Potrivit celor mai recente date ale BNM, pentru perioada analizată instituțiile bancare au ținut în conturile băncii centrale 16,75 miliarde de lei, 154,7 milioane de dolari și 458 milioane de euro.

În cazul resurselor atrase în moneda națională și valute neconvertibile, perioada de observare a fost 16 iunie – 15 iulie 2026, iar perioada de menținere a rezervelor 16 iulie – 15 august 2026.

Volumul mijloacelor atrase de bănci și supuse rezervării a constituit 93,07 miliarde de lei. BNM a stabilit o normă a rezervelor obligatorii de 18%, ceea ce a dus la menținerea în conturile băncii centrale a circa 16,75 miliarde de lei.

Altfel spus, pentru fiecare 100 de lei atrași din resursele care intră sub incidența mecanismului de rezervare, băncile trebuie să păstreze 18 lei la BNM.

Situația este diferită în cazul resurselor atrase în valută liber convertibilă, unde norma rezervelor obligatorii este semnificativ mai mare, de 26%.

În perioada 16 iunie – 15 iulie 2026, băncile au raportat mijloace atrase de 595,1 milioane de dolari în USD și alte valute recalculate în dolari. În același timp, resursele atrase în euro și alte valute recalculate în euro au ajuns la 1,7616 miliarde de euro.

La o cotă de rezervare de 26%, instituțiile bancare au menținut la BNM 154,7 milioane de dolari și 458 milioane de euro.

Astfel, cerința de rezervare pentru resursele în valută este cu opt puncte procentuale peste cea aplicată mijloacelor în lei. Pentru fiecare 100 de dolari sau euro atrași și supuși rezervării, băncile sunt obligate să păstreze câte 26 de unități monetare în conturile de la banca centrală.

BNM remunerează aceste rezerve, însă ratele diferă în funcție de monedă. Pentru rezervele obligatorii în lei, rata de remunerare a fost de 5% pe an, în timp ce pentru cele în dolari a constituit 1,62%, iar pentru cele în euro – doar 0,18%.

Datele arată astfel că cea mai mare sumă nominală blocată sub formă de rezerve obligatorii este în lei, pe fondul volumului mult mai mare al resurselor atrase în moneda națională. În schimb, BNM aplică o normă de rezervare mai ridicată depozitelor și altor resurse atrase în valută.

Rezervele obligatorii reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care BNM gestionează lichiditatea din sistemul bancar. Cu cât norma este mai ridicată, cu atât o parte mai mare din banii atrași de bănci rămâne indisponibilă pentru creditare sau alte plasamente.