Bancherii, în goana după bani, s-au înghesuit să crediteze statul cu peste un miliard de lei

Ministerul de Finanțe a plasat obligațiuni în sumă de 1,3 miliarde de lei, în ziua de marți, la o dobândă de 9,95% față de 11,2 de la licitația precedentă, arată datele publicate de instituție.

Finanțele au vândut hârtii de valoare în sumă de 1,2 miliarde lei, în timp ce băncile au venit cu ofertă de peste 2 miliarde de lei.

Datele licitației arată că randamentul pentru hârtiilor de valoare pentru 91 zile a fost 9,95%, 182 zile – 9,56%, 364 zile – 8,53% față de licitația precedentă când dobânzile au fost de 11,46%, 10,29% şi, respectiv, 9,39%.

Dobânzile cerute de investitori pentru bondurile statului pentru 91 de zile au fost de 10,33%, 182 de zile – 10,51% şi 364 de zile – 9,58%, ceea ce este de asemenea mai puţin faţă de licitaţia din 2 mai -91 de zile – 11, 51% , 182 zile – 11,05%, 364 zile – 9,60%.

Hârtiile de valoare ale statului s-au ieftinit pe fundalul reducerii ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei în ultima ședință de politică monetară cu 4%, la 10% anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titluri de stat #bani #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.