Bitcoin pierde teren după ce a atins 82 000 de dolari, pe fondul inflației și al noilor reglementări din SUA

Piața criptoactivelor a început săptămâna sub presiune, după ce Bitcoin s-a retras de la maximul recent de 82 000 de dolari, pe fondul temerilor investitorilor că Federal Reserve System ar putea menține dobânzile ridicate pentru mai mult timp.

Analistul platformei eToro pentru piața criptoactivelor, Simon Peters, spune că sentimentul negativ a fost alimentat de cele mai recente date privind inflația din SUA, care au depășit estimările pieței, notează economistul.ro.

Potrivit acestuia, indicele prețurilor de consum a crescut cu 3,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai ridicat nivel din mai 2023. În același timp, inflația de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și energie, a ajuns la 2,8%, rămânând peste ținta de 2% stabilită de Federal Reserve System.

În paralel, investitorii urmăresc atent și evoluțiile legislative din Statele Unite. Comisia Bancară a Senatului american a aprobat săptămâna trecută proiectul de lege privind structura pieței criptoactivelor, cunoscut drept legea CLARITY. Proiectul a trecut de comisie cu 15 voturi pentru și 9 împotrivă și este considerat un pas important pentru stabilirea unui cadru clar de reglementare a pieței cripto din SUA.

În acest context, nu doar Bitcoin a fost afectat, ci și principalele altcoins. Ethereum și Solana au înregistrat scăderi de 11% și 12%, în timp ce XRP a pierdut aproximativ 6% în ultima săptămână.

„Narațiunea privind dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă ar putea continua să domine piața”, afirmă Simon Peters, în condițiile în care în această săptămână nu sunt programate publicări importante de date economice în SUA.

Potrivit analistului eToro, investitorii privesc claritatea legislativă ca pe un factor esențial pentru atragerea instituțiilor financiare mari pe piața criptoactivelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflația din sua #piața cripto #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea deficitului bugetar nu va afecta capacitatea Republicii Moldova de a finanța proiecte investiționale prioritare, precum construcția și reabilitarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau alte proiecte de infrastructură. Asigurările au fost oferite de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Oficialul a declarat că diminuarea deficitului bugetar va contribui la consolidarea sănătății financiare a statului și va permite Guvernului să se împrumute în condiții mai avantajoase pe viitor.

„Cert este faptul că ne împrumutăm mai puțin. În urmare, vom putea să ne împrumutăm și mai confortabil și în condiții mai bune, pentru că vom avea o situație financiară mai sănătoasă ca stat. În urmare, asta trebuie să fie și o consecință de reducere a costului deservirii datoriei”, a declarat ministrul.

Andrian Gavriliță a subliniat că Republica Moldova trebuie să revină la parametrii fiscali compatibili cu standardele Uniunii Europene după perioada marcată de multiple crize.

„UE are standarde foarte clare ce ține de deficit. Am depășit toate crizele, acum trebuie să facem toate lucrurile corecte ca să avem deficitul în limitele necesare”, a afirmat oficialul.

Întrebat dacă obiectivul de reducere a deficitului bugetar va avea efecte asupra investițiilor publice, ministrul a respins această ipoteză și a susținut că investițiile trebuie să reprezinte o prioritate a cheltuielilor publice.

„Nu, apropo, și noi trebuie să schimbăm această optică și abordare, care, din păcate, poate de-a lungul istoriei s-a mai întâmplat. Se mergea cu cheltuielile curente și, la urmă, dacă rămânea ceva, se investea și în investiții. Investițiile trebuie să fie prioritatea principală”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, această abordare este agreată inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, iar țintele privind reducerea deficitului nu trebuie să afecteze implementarea proiectelor strategice.

„Acolo unde avem țintele de deficit, nu trebuie să afecteze capacitatea noastră de a implementa investițiile care sunt prioritare”, a precizat ministrul Finanțelor.

Autoritățile susțin că reducerea deficitului bugetar va permite, pe termen mediu, diminuarea costurilor de finanțare și menținerea investițiilor publice ca motor principal al dezvoltării economice.

Deficitul bugetar pentru anul 2026 este de 21 miliarde de lei, ceea ce e echivalentul cu 5% din PIB. Autoritățile și-au asumat reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în anul 2029, obiectiv stabilit prin noul program agreat cu Fondul Monetar.