Bolea a găsit explicația pentru șinele ruginite de la Cantemir–Fălciu: CFM să găsească agenți economici

La mai bine de patru luni de la inaugurarea trecerii feroviare Cantemir–Fălciu, niciun tren nu a traversat frontiera pe această rută. Întrebat de ce noua legătură feroviară cu România continuă să stea neutilizată, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a evitat să indice un termen pentru apariția primelor garnituri și a declarat că este responsabilitatea Căii Ferate din Moldova să identifice agenți economici interesați să transporte mărfuri pe această direcție.

„Fălciu este un pod care leagă Republica Moldova cu România și este obiectivul Căii Ferate din Republica Moldova să identifice agenți economici ca să înceapă și să inițieze acest gen de activități”, a declarat Bolea.

Ministrul și-a concentrat cea mai mare parte a răspunsului asupra situației generale a CFM și a lucrărilor realizate în alte puncte ale rețelei feroviare. Potrivit lui, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a stabilit drept obiectiv ca cei aproximativ 1.150 de kilometri de cale ferată din Republica Moldova să fie funcționali pentru agenții economici.

Bolea a invocat în acest context reabilitarea stației Prut-1, despre care a afirmat că a generat deja aproximativ 7 milioane de lei venituri pentru Calea Ferată din Moldova.

Ministrul a mai spus că reabilitarea infrastructurii a permis transportarea pe calea ferată a mii de tone de materiale utilizate de companiile implicate în construcția drumurilor, ceea ce a adus venituri suplimentare întreprinderii feroviare.

De asemenea, acesta a menționat lucrările la infrastructura feroviară din sudul țării și posibilitatea utilizării liniilor pentru transportul cerealelor.

În pofida acestor explicații, la întrebarea cu privire la situația concretă de la Cantemir–Fălciu ministrul nu a anunțat existența vreunui contract de transport, a unui operator interesat sau a unei date la care primul tren ar urma să traverseze podul.

Trecerea feroviară Cantemir–Fălciu a fost inaugurată la 22 aprilie și a fost prezentată drept o nouă conexiune strategică între Republica Moldova și România. La peste patru luni distanță însă, fotografiile realizate de reporterul BANI.MD la Fălciu arată șine acoperite de rugină și vegetație crescută printre traverse.

Suprafața de rulare a șinelor este brun-roșiatică și nu prezintă aspectul lucios specific unei linii utilizate frecvent, iar de la inaugurarea trecerii niciun tren marfar nu a traversat frontiera pe această rută.

#falciu #Bolea #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazelor naturale în Europa au atins cele mai ridicate niveluri din decembrie 2022, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind aprovizionarea cu energie în pragul iernii. Cotațiile de referință de la hubul olandez TTF au urcat la aproape 86 de euro/MWh, după șase ședințe consecutive de creștere, acumulând un avans de aproape 18% de la începutul lunii octombrie.

Miercuri dimineață, contractele futures cu livrare în luna următoare se tranzacționau la 85,97 euro/MWh, în creștere cu 1,9%. Scumpirea vine într-un moment delicat pentru piața energetică europeană, afectată simultan de tensiunile geopolitice, nivelul redus al rezervelor de gaze și apropierea sezonului rece.

Ultima escaladare a ostilităților din Orientul Mijlociu, inclusiv atacurile rebelilor houthi susținuți de Iran asupra Arabiei Saudite, a amplificat incertitudinile privind livrările de petrol și gaze din regiunea Golfului Persic. Perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) riscă să intensifice concurența dintre Europa și Asia pentru volumele disponibile pe piața internațională.

Situația este complicată de nivelul neobișnuit de scăzut al rezervelor europene. La 11 octombrie, depozitele subterane de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 74%, comparativ cu media de 89% înregistrată în aceeași perioadă a ultimilor cinci ani. Diferența de 15 puncte procentuale reduce marja de siguranță a continentului în eventualitatea unei ierni geroase sau a unor noi întreruperi de aprovizionare.

Primele temperaturi mai scăzute, prognozate pentru săptămâna viitoare, ar putea reprezenta un test important pentru piață. În sezonul de încălzire, consumul de gaze în Europa se poate dubla față de perioadele cu temperaturi ridicate, ceea ce exercită o presiune suplimentară asupra prețurilor și a stocurilor.

La dificultățile geopolitice se adaugă și problemele tehnice din Norvegia, unul dintre principalii furnizori de gaze ai Europei. Capacitatea de procesare a uzinei Kårstø va rămâne redusă până miercuri, iar lucrări de mentenanță sunt programate și la zăcământul Troll.

În același timp, livrările de GNL către nord-vestul Europei au coborât la 175,57 milioane de metri cubi pe zi, cu 6,2% sub media ultimelor 30 de zile. Fluxurile de gaze din Norvegia către Marea Britanie și terminalele din nord-vestul continentului au constituit aproximativ 338,8 milioane de metri cubi pe zi.

Scumpirea gazelor amplifică și riscurile inflaționiste într-o economie europeană deja vulnerabilă. Costurile ridicate ale energiei pot afecta industria, transporturile și cheltuielile gospodăriilor, în timp ce perspectivele de reducere a prețurilor rămân incerte.

Există totuși și factori care ar putea tempera presiunile. Meteorologii anticipează un episod puternic El Niño, care ar putea contribui la o iarnă mai caldă decât în mod obișnuit în anumite regiuni ale Asiei. O eventuală reducere a cererii asiatice de energie ar elibera volume suplimentare de GNL pentru piața europeană.

Analiștii RBC Capital Markets avertizează însă că evoluția vremii rămâne dificil de anticipat, iar prețurile gazelor în Europa ar putea rămâne ridicate pe tot parcursul iernii 2026–2027. O eventuală relaxare este posibilă ulterior, odată cu intrarea în exploatare a unor noi capacități globale de producere a gazelor naturale lichefiate.

Pentru Republica Moldova, care depinde de achizițiile de gaze de pe piețele externe, noul val de scumpiri reprezintă un risc suplimentar pentru costurile de aprovizionare.