Republica Moldova rămâne mult în urma standardelor europene în domeniul agriculturii, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Bruxelles-ul avertizează că, deși Chișinăul a adoptat noi legi și strategii, reforma agricolă este blocată de birocrație, lipsa capacităților instituționale și riscuri de corupție. Lipsa unui sistem național de control al subvențiilor, a registrelor funciare complete și a unei agenții agricole eficiente pune în pericol credibilitatea Moldovei în fața partenerilor europeni și ar putea întârzia accesul la fondurile de sprijin rural.
Potrivit documentului, noua lege privind finanțarea, managementul și monitorizarea politicii agricole a fost adoptată și va intra în vigoare în 2026. Aceasta va fi pusă în aplicare printr-un Plan Strategic pentru perioada 2025–2030, aflat în prezent în elaborare.
Bruxelles-ul avertizează însă că Moldova trebuie să depună „eforturi suplimentare” pentru instituirea sistemului integrat de administrare și control (IACS) – un mecanism esențial pentru gestionarea corectă a subvențiilor. Un proiect-pilot de creare a Registrului fermelor și a Sistemului de identificare a parcelelor agricole (LPIS) a fost implementat în cinci raioane, dar urmează să fie extins la nivel național.
Raportul menționează că pentru funcționarea IACS este necesară o întărire substanțială a capacităților Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA), inclusiv prin angajarea de personal suplimentar și politici eficiente de retenție a acestuia. De asemenea, urmează să fie creată o rețea de date privind sustenabilitatea fermelor (FSDN).
Comisia notează și adoptarea cadrului legislativ pentru Serviciul de consultanță agricolă, organizat sub forma Camerelor Agricole, dar precizează că mai sunt necesare proceduri de implementare și înființarea unui Sistem de Cunoaștere și Inovare în Agricultură (AKIS).
În ceea ce privește piețele agricole, raportul constată progrese în armonizarea standardelor pentru fructe, legume și vinuri cu cele europene, însă recomandă continuarea alinierii la acquis-ul comunitar privind organizarea comună a piețelor agricole.
Documentul subliniază că politica de dezvoltare rurală este ghidată de Strategia Națională pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală 2023–2030, finanțată prin Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii și Zonelor Rurale. Noul Program Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală 2025–2030 va menține accentul pe investiții și măsuri de sprijin pentru mediul rural.
În ceea ce privește politicile de calitate și agricultura ecologică, Moldova a făcut progrese în alinierea la standardele UE, dar Comisia cere întărirea controlului și a trasabilității produselor, precum și supervizarea mai strictă a organismelor de certificare.
Raportul evidențiază și măsurile anticorupție implementate în agricultură, inclusiv noua politică anti-mită a AIPA și Planul de acțiune din cadrul Programului Național de Integritate și Anticorupție 2024–2028. Acestea includ recrutarea pe criterii de merit, declararea averilor și intereselor, monitorizarea conflictelor de interese și reguli stricte privind cadourile. În 2024, doar trei cauze penale care implicau beneficiari de subvenții au fost inițiate, dintre care două au fost transmise în instanță, însă Comisia subliniază că digitalizarea completă a procesului de acordare a subvențiilor rămâne o prioritate esențială.
Bruxelles-ul concluzionează că, deși Moldova „a făcut pași importanți în modernizarea cadrului legislativ și instituțional”, progresul real va depinde de implementarea efectivă a reformelor, de transparența administrării fondurilor și de profesionalizarea aparatului public din agricultură.
