Bugetul pierde bani din cauza mașinilor electrice! Accizele au scăzut

Încasările la buget au fost revizuite în scădere, iar una dintre explicațiile invocate de ministrului Finanțelor, Victoria Belous, este schimbarea comportamentului de consum și a structurii importurilor, inclusiv creșterea numărului de automobile electrice, pentru care nu se achită accize.

Ministrul a explicat că autoritățile au înregistrat venituri mai mici decât cele prognozate la unele categorii de taxe și impozite, inclusiv la accize și TVA, ceea ce a impus ajustarea parametrilor bugetari.

Potrivit Victoriei Belous, în cazul importurilor auto, tot mai multe persoane optează pentru mașini electrice, care beneficiază de un regim fiscal diferit și nu generează aceleași încasări din accize precum automobilele cu motoare clasice.

„Am scăzut la accize, pe motiv de schimbare a comportamentelor. Dacă vorbim de accize la autoturisme, deja multe mașini sunt electrice și nu au acciză astăzi”, a explicat ministra Finanțelor.

Belous a precizat că ajustări au fost operate și la alte categorii de venituri, inclusiv TVA, accize pentru diferite produse și granturi, după ce încasările efective și ritmul de implementare a unor măsuri au fost diferite de estimările inițiale.

În același timp, ministrul a comentat și presiunea generată de deservirea datoriei de stat, pentru care sunt necesare anual circa 6 miliarde de lei. Ea a explicat că statul continuă să se împrumute atât de pe piața internă, cât și din surse externe, iar Ministerul Finanțelor încearcă să atragă finanțări pe termene cât mai lungi.

Belous a recunoscut că presiunea asupra bugetului crește în condițiile unui deficit de aproximativ 23 de miliarde de lei, însă a susținut că, în lipsa unui spațiu larg pentru majorarea taxelor, investițiile finanțate din împrumuturi rămân una dintre soluțiile pentru continuarea reformelor și proiectelor de dezvoltare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.