Pentru a dezvălui misterul uneia dintre cele mai complexe națiuni de pe planetă, acest specialist rus de la Facultatea de Studii Slave și Est-Europene de la University College London a scris două cărți mici, dar revelatoare, „O scurtă istorie a Rusiei” și „Trebuie să vorbim despre Putin” (Căpitanul Swing). Într-un interviu pentru larazon.es, creionează portretul liderului de la Kremlin.

Reporter: Cum am ajuns aici?

Mark Galeotti: Cred că Occidentul nu a reușit niciodată să-l convingă pe Putin că nu are un plan demonic împotriva suveranității ruse. Și nici el nu a ajutat cu această insistență de a se convinge de amenințarea reprezentată de Ucraina. Un alt factor care l-a influențat se regăsește în trecut, în modul în care Uniunea Sovietică s-a dezintegrat și a dat naștere unei națiuni cu granițe artificiale din epoca colonială; acest amalgam etnic va cauza întotdeauna probleme. În cele din urmă, Putin este hotărât să facă istorie și întoarcerea Ucrainei și Belarusului la mama Rusia este modalitatea lui de a face acest lucru.

Reporter: Vă asteptaţi la asta? S-a schimbat percepția dvs. despre Rusia?

Mark Galeotti: Îți spun adevărul. Înainte de ședința consiliului de securitate rus care a fost televizată, vedeam doar 30% șanse să invadeze. Mai ales că deja câștiga, cu trupele la graniță dar care nu intrau. Economia ucraineană se prăbușea. Nimeni nu a vrut să investească. Lideri din întreaga lume s-au dus la Moscova pentru a vorbi cu el și au existat chiar presiuni asupra Kievului pentru a face concesii. Dacă ar fi fost cu adevărat strategul pe care îl considera planeta, s-ar fi oprit acolo. La fel ca mulți dictatori înaintea lui, el devine o caricatură a lui însuși.

Reporter: Credeţi că reușește ceea ce şi-a propus? Mass-media occidentală idealizează rezistența ucraineană?

Mark Galeotti: Da, o facem într-o oarecare măsură pentru că am fost impresionați de curajul și determinarea ucrainenilor. Riscăm să le exagerăm victoriile și să-i pictăm pe ruși drept incompetenți, ceea ce ei nu sunt. Strategia lui Putin s-a bazat, fundamental, pe propria sa viziune că, în realitate, Ucraina nu este o țară reală și că, cu puțină presiune, regimul ar cădea în două minute. Evident, nu a fost cazul. Ceea ce l-a surprins cel mai mult pe Putin este că nici măcar vorbitorii de limbă rusă nu i-au salutat pe soldații săi.

Reporter: Se poate spune cine va câștiga în acest moment?

Mark Galeotti: Ucrainenii câștigă doar pentru că nu pierd. Pe de altă parte, trebuie recunoscut că războiul stagnează. Nicio parte nu este suficient de puternică pentru a o răsturna pe cealaltă și nici suficient de slabă pentru a fi învinsă. Pe termen lung, cred că Ucraina va prevala pentru că este mai unită. Identitatea lor națională se construiește cu acest război, care va fi lung și foarte sângeros.

Reporter: Într-una dintre cărțile dvs. explicaţi cum toți conducătorii ruși s-au bazat pe o mână forte ca singura modalitate de a controla o țară atât de eterogenă.

Mark Galeotti: Vladimir Putin este un produs a ceea ce a trăit. A văzut prăbușirea a două regimuri autoritare, cel al Germaniei de Est și cel al URSS. Îi este îngrozitor de frică de ceea ce ar putea realiza o gloată furioasă. Amuzant este că toți conducătorii care și-au impus autoritatea au ajuns oricum să fie destituiți, fie din cauza unui război civil, fie a unei revoluții. Poate că una dintre lecțiile care vor apărea când Putin va cădea, ceea ce va face, este că trebuie să găsească modalități de a uni țara dincolo de represiune. Șeful Kremlinului a început să piardă în ziua în care a invadat Ucraina.

Reporter: Îl citaţi și pe Tolstoi: „Rusia va cădea sau se va transforma”. Se potrivește asta cu situația actuală?

Mark Galeotti: Întru totul. Un articol destul de prost din „Atlantic” a îndemnat recent SUA să „dezimperializeze” Rusia, astfel încât fiecare parte care își dorește independența să poată face acest lucru. Pe de altă parte, în călătoriile mele în diferite colțuri ale țării nu am perceput această dorință de a rupe de Moscova, ci, mai degrabă, dorința ca Rusia să funcționeze cu adevărat ca federație. Poate că asta ne așteaptă în epoca post-Putin.

Reporter: Se pare că istoria continuă să se repete.

Mark Galeotti: Nu pot să nu mă gândesc că Putin va merge mai mult pe urmele țarului Nicolae al II-lea decât pe cele ale lui Petru cel Mare, cu care se compară cât poate. La începutul Primului Război Mondial, odată ce ultimul țar a văzut că regimul său este în pericol, s-a autodenumit comandant șef. A crezut că va fi o plimbare, un război scurt și victorios de care ar putea beneficia. În schimb, conflictul a mers din rău în mai rău pe măsură ce popularitatea sa a scăzut. Nu vreau să spun că se va întâmpla același lucru, deși este adevărat că Putin s-a gândit că invazia ar fi o plimbare și acum este prins în propriul război.

Tot mai mulți oameni vor muri și efectele asupra economiei vor fi și mai catastrofale. Prețurile alimentelor vor crește vertiginos, la fel ca și cifrele șomajului. Numai în acest an se preconizează o scădere cu 20% a PIB-ului. Din toate aceste motive, cetățenii vor deveni din ce în ce mai supărați. Nu spun că Putin va fi înlăturat violent de la putere. Țarul a căzut pentru că generalii lui l-au convins că ar trebui să plece. Vom vedea dacă istoria se repetă.

Reporter: Dă impresia că, în acest moment, există o negare generală a războiului, așa cum s-a întâmplat în timpul invaziei Afganistanului.

Mark Galeotti: Ei bine, nu trebuie să uităm că Putin a eliminat orice urmă de libertate de exprimare din mass-media. Statul încearcă să ascundă cifrele cât poate, dar pe 9 mai, Ziua Victoriei, discursul a început să se schimbe. Am avut mai puțin de 100 de zile de război și avem deja cel puțin 15.000 de familii care sunt în doliu. Întrucât este o țară de 144 de milioane de locuitori, acel punct critic nu a fost încă atins unde, dintr-o dată, nu este un caz izolat. De pe o zi pe alta sunt mai mulți tineri din același oraș care nu se întorc în viață acasă. Același lucru s-a întâmplat și în războiul din Afganistan. Când realitatea se impune cu toată cruzimea ei, nu există întoarcere în sentimentele oamenilor. Bula propagandistică izbucnește. Încă nu am ajuns la acel moment, dar va veni.

Reporter: Când estimaţi?

Mark Galeotti: Pentru mine, toamna va fi un moment decisiv. Va veni rândul noilor recruți și mi se pare că vor fi mulți tineri care vor încerca să iasă din serviciul militar pentru că știu ce li se poate întâmpla.

Reporter: Președintele rus este la fel de prost sfătuit pe cât pare?

Mark Galeotti: Nimeni nu ştie. Ceea ce este public este că cercul de oameni de care se înconjoară este din ce în ce mai mic și mai asemănător cu el. Înainte de război am putut vedea un consiliu de securitate care a fost televizat și foarte revelator. Era clar că ședința nu avea nicio legătură cu informarea președintelui, ci cu fiecare chestiune în parte. Când premierul Mihail Mișustin a început să vorbească despre impactul economic, camera l-a arătat pe Putin părând plictisit și jucându-se cu un pix. Apoi, l-a întrerupt pe principalul negociator pentru Ucraina și l-a umilit aparent pe șeful serviciilor de informații externe, Serghei Narîşkin.

Reporter: Nimeni nu pare să îndrăznească.

Mark Galeotti: Și când o fac, nu îi lasă. Nu vrea să audă. S-a întâmplat și cu președintele Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, un autocrat foarte competent care a încercat să-i spună ce urmează să se întâmple într-un apel video. Putin a închis-o. Direct. Și-a creat propriul sistem, izolat de restul, plin de jumătăţi de adevăr și fantezie. Majoritatea oamenilor din jurul lui au profilul lui: foști agenți KGB sau oameni pe care i-a întâlnit la Sankt Petersburg. Este cazul lui Nikolai Patruşev, care mă face să intru în panică. Pe lângă el, Putin pare un pacifist.

Reporter: Tocmai s-a publicat că a avut cancer. Credeţi?

Mark Galeotti: Îl urmăresc de 25 de ani și îmi dau seama că ceva este în neregulă cu el. Este un iubitor al controlului, al corpului, al imaginii, al emoțiilor sale… Și acum vedem un Putin foarte diferit, atât de umflat, cu acele ticuri și acele mișcări involuntare, atacurile de furie… Aș spune că poate și-a dat seama că nu are atât de mult timp la dispoziţie pentru a intra în Istorie. Oricum, în niciun caz rezultatul nu va fi imediat.

Reporter: Care lideri europeni au prins măsura?

Mark Galeotti: Sincer, președinte Biden. A înțeles că Putin este cineva extrem de sensibil la lingușire, foarte vulnerabil în ceea ce privește imaginea de sine. Când s-au întâlnit în persoană, el s-a străduit să-l laude pe el și Rusia în public. Și apoi, în privat, i-a dat avertismente serioase. Este unul dintre puținii care nu au văzut situația în alb sau negru; trebuie să vorbim cu Putin și, în același timp, să-i sprijinim pe ucraineni. Majoritatea liderilor europeni se relaționează cu el, uitându-se la alegătorii lor de acasă. Sau, ca și Macron, sunt atât de disperați să fie cei care rezolvă situația încât frânează prea mult. (Rador)