Cardinalul din umbră al Maiei Sandu. Oficial nu deține nicio funcție

04 Sept. 2022, 19:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Sept. 2022, 19:18 // Actual //  bani.md

„Expert independent sau consilier al Maiei Sandu?”, se întreabă presa locală din Găgăuzia referitor la rolul pe care-l are Vladislav Kulminski la Președinția Republicii Moldova. Acesta a fost surprins în timpul vizitei Maiei Sandu în unitatea teritorial-administrativă de la sfârșitul acestei săptămâni, 2 septembrie curent. Mai mult, a urcat în aceeași mașină cu șefa statului, scrie realitatea.md.

„Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vladislav Kulminski, care se poziționează ca expert internațional, a plecat din Găgăuzia în aceeași mașină cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Un expert și un reprezentant al unui ONG vizitează Comrat pentru cel puțin a doua oară într-o lună. De data aceasta – împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care a însoțit-o la toate întâlnirile de la Comrat. Mai mult, a plecat din Găgăuzia în aceeași mașină cu șefa statului”, scrie gagauzinfo.md.

La mijlocul lunii august, jurnaliştii locali l-au observat pe Vladislav Kulminski la o şedinţă a Adunării Populare a Găgăuziei, după care a avut o întâlnire personală cu deputaţii Adunării Naţionale – Alexandr Tarnavski şi Ilia Uzun.

La întrebarea jurnaliştilor portalului de ştiri gagauzinfo.mddespre scopul vizitei în Găgăuzia, fostul viceprim-ministru a răspuns astfel: „Se așteaptă o perioadă foarte grea în țară, toamna și iarna, prin care trebuie să trecem cu toții împreună, și autonomia găgăuză, și autoritățile de la nivel central, și regiunea transnistreană. De fapt, am vrut să-mi ofer experiența în ceea ce privește soluționarea diferitelor situații de criză în această direcție”.

Vladislav Kulminski a ocupat funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare în Guvernul condus de Natalia Gavrilița, însă mai târziu a părăsit această funcție. Anterior, în 2019, a fost consilier al premierului Maia Sandu. Totodată, recent s-a aflat că face parte din centrul de coordonare stabilit la Istanbul care inspectează navele cu cereale ucrainene.

https://www.youtube.com/watch?v=rL0WYSCkfxA&t=6s

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.