Cât de departe au ajuns pretenţiile turiştilor bogaţi în cele mai exclusiviste staţiuni de schi ale lumii

Vacanţele la schi au fost întotdeauna apreciate de cei superbogaţi, însă de-a lungul timpului pretenţiile s-au mai schimbat. Dacă în anii optzeci, de exemplu, o astfel de vacanţă de lux presupunea o cabană, o zi de schi cu elicopterul şi şampanie la discreţie, în prezent clienţi cer mult mai mult, scrie The Telegraph, şi se aşteaptă să le fie îndeplinite toate capriciile.

Încă de dinainte de sosirea la destinaţia aleasă, se ia legătura cu responsabilul cabanei la care se cazează clienţii superbogaţi, pentru a-i comunica acestuia preferinţele. Uneori, oaspeţii găsesc până şi fotografii de familie înrămate pe noptiere dacă doresc şi nu este deloc neobişnuit ca până ajung la destinaţie, unitatea de cazare să le găsească deja băuturile preferate, mese la restaurant, maseuri şi instructori de yoga sau ghizi pentru excursiile cu elicopterul la schi.

Ei se aşteaptă să le fie organizat fiecare moment al vacanţei, să fie cineva care să se ocupe până şi de desfăcutul şi făcutul bagajelor şi care să le pună schiurile pe zăpadă când pleacă la o tură de schi. În unele locuri sunt preluaţi cu maşini de teren de la aeroportul unde i-a lăsat avionul închiriat sau proprietate personală şi duşi într-o cabană cu ferestre antiglonţ, spa cu pereţi din sare de Himalaya, camere în care perdelele de la duş sunt confecţionate din cristale Swarovski şi unde, eventual, primesc cadou cosmetice de lux şi haine de schi. În unele cazuri se poate merge la picnic cu elicopterul, oaspeţii făcând întâi o plimbare ca să admire peisajul de sus, după care participă la o masă pe zăpadă, de unde nu lipsesc şampania şi caviarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statiuni #schi #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație