Ce se întâmplă, de fapt, în Moldova. „Rusia joacă extrem de agresiv şi pune o presiune constantă asupra guvernului”

Liderul PMP, Eugen Tomac, a atras atenţia că lucrurile din Republica Moldova sunt într-o continuă evoluţie, iar declaraţiile preşedintei Maia Sandu privind o lovitură de stat din partea Rusiei, nu trebuie subestimat şi minimizat.

Tomac a precizat că stabilitatea din Republica Moldova şi susţinerea fără precedent a UE şi SUA, deranjează Rusia.

Eugen Tomac a declarat duminică, la B1 TV, că Republica Moldova se confruntă cu o tensiune fără precedent.

”Lucrurile sunt într-o continuă evoluţie în R Moldova. Tot ce susţinea preşedinta Maia Sandu recent într-o declaraţie de presă, prin care spunea că Rusia pregăteşte o lovitură de stat, nu trebuie subestimat şi nu trebuie minimalizat din punct de vedere al evoluţiilor politice de acolo. Sigur că Republica Moldova la ora actuală, fără niciun fel de discuţie, se confruntă cu o tensiune fără precedent.

Pe de-o parte Rusia joacă extrem de agresiv şi pune o presiune constantă asupra guvernului, inclusiv prin instrumentele pe care le are în teren, mă refer la partidele proruse, cel al socialiştilor împreună cu comuniştii şi acest partid fantomă, pentru că liderul său e un fugar condamnat pentru furtul miliardului de dolari dispărut din băncile din R Moldova, Ilan Şor,căutat şi cu interdicţie în SUA, Marea Britanie şi UE”, a subliniat Tomac.

Europarlamentarul s-a referit şi la susţinerea de care se bucură Republica Moldova, din partea UE şi SUA.

”Toată această tensiune internă, cu presiunea venită de la Kremlin, pune Republica Moldova într-o situaţie imposibilă. De ce? Pentru că Republica Moldova are o guvernare stabilă, o majoritate de 63 de mandate din 101 şi mai are ceva extrem de important: un suport fără precedent din partea UE şi SUA. Tocmai acest lucru deranjează Moscova. Trebuie să ne gândim şi la un alt aspect care ţine de interesul Moscovei faţă de Republica Moldova, şi anume Putin, după ce a eşuat în procesul de a lichida conducerea legitimă a Ucrainei, sperând că în trei săptămâni va reuşit să-şi atingă acest obiectiv, iată că s-a trezit cu un război de lungă durată cu sute de mii de vieţi pierdute de ambele părţi.

Şi Ucraina şi Rusia au pierdut sute de mii de persoane deja, atât civili cât şi militari. Şi e evident că planul de la Moscova de destabilizare a Republica Moldova face parte din acest obiectiv al lui Putin de a spune că, totuşi, n-a reuşit în Ucraina, dar poate reuşi în R Moldova”, a adăugat Tomac.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tomac #Chisinau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile președintelui Republicii Moldova și ale prim-ministrului ar urma să fie majorate în cadrul reformei salarizării din sectorul bugetar. Ministrul Educației, Dan Perciun, consideră că actuala remunerare a celor mai înalți demnitari, de sub 20 de mii de lei lunar, nu corespunde responsabilităților funcțiilor pe care le ocupă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, în contextul informațiilor potrivit cărora noua lege ar putea prevedea triplarea salariului șefului statului și dublarea celui al deputaților.

Întrebat despre eventualele majorări spectaculoase pentru conducerea țării, Dan Perciun a precizat că nu a văzut încă versiunea finală a proiectului și nu poate confirma cifrele vehiculate. Totuși, ministrul a apărat necesitatea unei revizuiri a salariilor pentru cele mai înalte funcții din stat.

„În cazul președintei chiar îmi pare de rizoriu să avem un salariu de sub 20.000 de lei”, a declarat Perciun.

Potrivit ministrului, salariile președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului au rămas practic înghețate ani la rând, în timp ce remunerarea altor categorii de funcționari și demnitari a fost ajustată.

Perciun a explicat că această situație este determinată de mecanismul de calcul prevăzut de actuala lege a salarizării. Deși președintele țării ocupă cea mai înaltă poziție în grila salarială, valoarea de referință utilizată pentru calculul remunerației a rămas la 1.400 de lei, ceea ce a menținut salariul la un nivel redus.

„De mult, sincer, cred eu, o creștere și o aranjare asumată logică a acestor plăți salariale”, a declarat ministrul, explicând că actuala remunerare nu reflectă complexitatea funcției prezidențiale.

Situația este similară și în cazul prim-ministrului. Dan Perciun a confirmat că șeful Guvernului are în prezent un salariu de sub 20.000 de lei, în condițiile în care miniștrii pot încasa peste 40.000 de lei lunar.

Ministrul Educației a explicat că această discrepanță a apărut după majorările operate anterior pentru angajații autorităților publice centrale, de care nu au beneficiat președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul.

În privința deputaților, Perciun a respins informațiile despre o eventuală dublare a veniturilor. Potrivit acestuia, schimbarea ar urma să vizeze mai degrabă structura remunerării decât creșterea efectivă a sumelor încasate.

Ministrul a explicat că, în prezent, salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 20.000 de lei, însă parlamentarii beneficiază și de indemnizații pentru transport și asistență, astfel încât suma totală poate ajunge la 35.000–38.000 de lei lunar.

„Ceea ce o să se schimbe este că aceste indemnizații vor fi absorbite nemijlocit în salariu. Și în loc să fie date pe bucăți, vor fi date ca o singură plată salarială, așa cum avem noi toți”, a explicat Perciun.

Un alt argument invocat de ministru ține de contribuțiile sociale. În prezent, potrivit acestuia, pentru indemnizațiile de transport și asistență nu sunt achitate contribuții la bugetul asigurărilor sociale.

„Acei bani nu merg în fondul de pensii, nu merg nicăieri”, a afirmat ministrul, sugerând că includerea sumelor respective în salariu ar permite și impozitarea lor corespunzătoare.

Dan Perciun a recunoscut că majorarea salariilor celor mai înalți demnitari reprezintă un subiect politic sensibil, motiv pentru care ajustările au fost amânate de-a lungul anilor.

Declarațiile vin în contextul reformei sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, pregătită de Ministerul Finanțelor. Proiectul a fost supus consultărilor publice în perioada 18 iunie – 2 iulie 2026 și urmărește corectarea discrepanțelor salariale dintre diferite categorii de angajați ai statului.